Colecționarul de despărțiri
Andrei Vulpescu
... au mai rămas ... 00:00:00:00 zile ore min sec ... până la lansare ...
Cartea Colecționarul de despărțiri

Înscrie-te acum și fii printre primele persoane care se vor bucura de pachetul de beneficii oferit pentru lansarea romanului "Colecționarul de despărțiri".

De ce să te înscrii acum?
Trefla

1. Așa te asiguri că nu vei pierde primul tiraj de 1000 de cărți semnate de autor și vei afla ce surprize am pregătit pentru lansare.

Trefla

2. Primești două materiale video pe tema divorțurilor/despărțirilor realizate împreună cu doi invitați surpriză cunoscuți pentru programele de suport adresate persoanelor care trec printr-un divorț.

Trefla

3. Intri automat într-un grup pe Facebook unde vom dezbate împreună situațiile care apar în urma despărțirilor.

Trefla

4. Descoperi primul roman, scris după două cărți de succes care au ajuns deja la peste 20.000 de persoane.

Un fragment din carte

"– Băi, Vulpescule, tu ai făcut vreodată sex în blank?

– Sex în ce?

– În blank, mă! În orb!

– Mi-e teamă că nu mă prind unde bați.

– Adică să te duci la una și să nu ai nici cea mai vagă idee cum arată.

– Aaaa, asta? Da, mi s-a întâmplat!

– Și? Cum a fost?

– Interesant!

– A funcționat?

– Clar! La tine?

– Băi, a fost ciudat. Cel puțin prima dată. Dar să-ți spun cum s-a întâmplat. Eram într-o zi la muncă, mă plictiseam grav. Deja nu îmi mai suportam colegii, deh, nouă ani de stat în același birou…

– Cunoaștem. Simțeai nevoia de o provocare.

– Exact. La un moment dat, am comentat la o postare. Ceva de genul – eu nu cred că există femei care să facă sex cu tine pur și simplu…

– Ce vrăjeală proastă. Știai că există.

– Stai așa. Există și o continuare. Femei care să-ți dea adresa, numărul de telefon și ora.

– Așa…

– Și mă duc eu liniștit la masă și uit de comentul ăla. Ei bine, vreo două ore mai târziu, mă trezesc cu un mesaj. Ghici ce era în el?

– Adresă, număr de telefon și oră!

– Bingo!

– Tare. Și?

– Prima reacție a fost să intru pe profil, să văd care e treaba. E aiurea să ajungi la adresă și să dai peste o ciudată care crește pisici.

– Clar.

– Pauză, frate. Nimic. La avatar era o poză neutră. Nu am înțeles nimic din ea.

– Și, ce ai făcut? Te-ai dus?

– Tu ce crezi? Am ieșit pe hol și am sunat-o!

– Bun…

– Am vrut să aflu ce-mi spune vocea ei. Ți s-a întâmplat vreodată să-ți placă o persoană după voce?

– Evident!

– În cazul respectiv, mi s-a părut un test util. Nu aveam alt reper.

– Așa…

– Ton interesant, ferm și sensibil cumva. Mi-a zis că mă așteaptă la șapte.

– Mai departe.

– M-am dus acasă, m-am pregătit și am tăiat-o la întâlnire. Pe drum, am sunat-o să o întreb ce să aduc? A zis că nimic, că are votcă. Eu mi-am luat trei beri.

– Zici că erați căsătoriți.

– Mă rog, am ajuns în fața ușii și am sunat.

– Jură-te că nu te rugai la Dumnezeu să fie bine.

– Eram acolo, deci era asumată treaba. Vocea îmi plăcuse, așa că eram destul de relaxat.

– Okay…"

Citeşte mai mult
Cartea Colecționarul de despărțiri

Înscrie-te acum și fii printre primele persoane care se vor bucura de pachetul de beneficii oferit pentru lansarea romanului "Colecționarul de despărțiri".