Azi dimineata mi-am adus aminte de o intamplare amuzanta petrecuta acum cativa ani. Ma aflam la o terasa, alaturi de iubita mea si de un barbat.
La un moment dat, incercand sa para alfa, barbatul m-a intrebat – “cum ar trebui sa fie femeia care sa-ti puna capac”? Raspunsul meu a picat firesc – “Habar n-am!” Touche!
Sigur ca in secunda doi s-a uitat victorios spre iubita mea si a spus, scotandu-si pieptul inainte de parca ar fi descoperit vreun nou pisc – “gresit, deci nu e ea”.
Sigur, trecand peste faptul ca a avut dreptate (nu era ea), am stat si am pus la dospit conceptul asta de “femeie-capac“.
Din capul locului trebuie spus ca mi se pare un concept trist. Sa ridice doua degete femeile care adora sa stea la cratita! E? Stiam eu – plictiseala mare!
Conceptul in sine este o tampenie crasa. De ce? Atunci cand spui ca o femeie iti pune capac inseamna ca tu, ca barbat, te transformi intr-o cratita. Cata parsivitate 🙂 ) Cine a inventat acest concept i-a trimis subtil pe toti misoginii fix in locul in care ei le trimiteau pe consoarte 🙂 ) Dragut!
Revenind, hai sa analizam putin ce inseamna capac? Oricum o dai, e prost! Sa presupunem ca eu, ca barbat, sunt o oala sub presiune, fierb, sangele meu clocoteste. Pai daca imi pui capac ce se intampla? 1. Daca acel capac nu are o aerisire – risca sa sara in tavan! Asta vreti doamnelor? Zguduiala si apoi gata… pa? 2. Continutul cratitei se linisteste si se raceste – lucru care se poate intampla si cu pasiunea unui om atunci cand ii pui capac.
Dupa cum vedeti, cum o dai, tot prost e. Practic aceasta femeie-capac ma duce cu gandul la control. Chiar am auzit formularea – “lasa ca o gasesti tu pe una care o sa-ti puna capac, ca prea esti salbatic”.
In traducere libera – lasa ca o gasesti tu pe una care sa te schimbe! Adica o insetata de control, o posesiva! Cata naivitate.
Pai ca sa ma schimb, in primul rand trebuie sa constientizez faptul ca am nevoie de o schimbare. Ori daca eu nu consider ca este necesar, poate sa vina ea cu un magazin intreg de capace ca nu va reusi. Singurul lucru pe care va reusi sa-l faca este sa-mi transforme viata in cosmar o perioada de timp, pana cand o sa ma enervez si o sa ies din relatie.
Asa ca va rog sa-mi dati voie sa spun ca ideea de femeie-capac este o tampenie fara de margini. Dupa parerea mea, femeia nu trebuie sa fie capac, ci acea flacara care mentine clocotul la temperatura constanta.
Femeia nu trebuie sa fie acel kapo de care sa te temi, ci o co-echipiera, o persoana care sa-ti permita sa cresti, sa te dezvolti, sa functionezi alaturi de ea.
Femeia trebuie sa fie acel bucatar iscusit (ca sa ramanem in zona culinara) care gusta compozitia din cratita si se bucura de ea, nu capacul care vine peste tine ca o placa rece de mormant.
Drept urmare, va rog sa lasati capacul acolo unde ii este locul – adica in bucatarie si zambiti. Viata e frumoasa si merita traita. Iubirea inseamna curgere si nu stationare. Tot ce stationeaza risca sa miroasa urat dupa ceva timp…
P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI