'Eu sunt virgin, deci inocent'... 'chestiunea religioasa e interesanta, ca si sexul, dar nu ma vei vedea in genunchi in fata lor' - sunt replicile personajului interpretat de Stellan Skarsgard in Nymphomaniac 2.
Seligman vs Joe - virginul (purul) vs nimfomana (pacatoasa). Interesant tablou.
Nu despre filmul lui Trier vreau sa vorbesc, ci despre ticalosia puritatii.
'Sunt virgin, deci inocent' - mi se pare punctul de plecare al acestui text. Ideea de puritate mi se pare exagerata pana la absurd.
Iar asocierea virginitatii cu puritatea mi se pare cel putin haioasa, trecand peste preceptele religioase.
De cand virginitatea garanteaza puritatea mentalo-sufleteasca? Un om care a citit macar o carte despre dezvoltarea copilului (fie ca vorbim despre Piaget sau Freud), ar trebui sa stie faptul ca o educatie sexuala deficitara a copiilor poate produce dezechilibre importante in dezvoltarea ulterioara a adultului (iar exemplele din realitate demonstreaza asta cu varf si indesat).
Plecand de la aceasta idee, as spune ca virginitatea si, de ce nu, abstinenta, nu reprezinta o virtute decat in zona rigida, zona religioasa... acolo unde sexul este un pacat in afara casatoriei.
Un om care nu a cunoscut placerea trupeasca nu este absolvit de ticalosie, de rautate... indiferent de religia sa. Nu exista garantii in acest sens.
Oricat de mult incerci sa reprimi energia sexuala, daca nu ai un nivel de dezvoltare considerabil, poti sa ajungi doborat de acele energii, te poti transforma intr-un monstru.
Exact asta devine calmul personaj al lui Trier la finalul filmului. El intareste vorba lui Pascal Bruckner, care spune ca - 'in omul cel mai cinstit oricand ramane destula stofa ca sa devina un ticalos'.
Virginul, inocentul... sfarseste prin a ceda tentatiei carnele. Cand? Fix in momentul in care nimfomana decide sa imbratiseze abstinenta, sa puna lacat pornirilor sexuale.
Deznodamantul? Pacatoasa care alesese sa se pocaiasca se transforma intr-o criminala din cauza purului care a decis sa devina pacatos!
Nu e usor sa te joci cu energiile sexuale. Unii reusesc sa le constientizeze si sa le foloseasca in niste limite ce tin de o anumita normalitate sociala, altii deviaza spre comportamente violente (batai, mutilari, asfixieri etc), iar altii aleg sa le reprime.
Orice extrema produce consecinte ce se pot dovedi a fi catastrofale pe fondul unui psihic nepregatit.
In calitate de fiinta sexuala, voi tine partea sexului practicat in echilibru - acel echilibru invocat de Lao Tse. Voi tine partea sexului practicat in iubire.
Nu pot sa-i condamn pe cei care militeaza pentru abstinenta, infierand sexul - este dreptul lor sa faca aceasta alegere.
Imi voi permite insa sa spun ca oricat ar incerca sa ma convinga ca reprimarea energiei sexuale (energia vitala) este de preferat, mastile lor venetiene, frumos sculptare cu vorbe de duh, nu ma vor face sa cred ca sub aparenta puritate afisata nu se ascund ticalosi fara scrupule.
Foto Credit: italiannotebook.com