Am citit azi despre sinuciderea Dj-ului Claudiu Roman. Este a doua sinucidere din media in ultimele luni.
Prima a fost din dragoste, iar asta a avut la baza sentimentul inadecvarii. Inadecvare completata, asa cum inteleg din ce scrie Serban Huidu si de probleme personale.
Ei bine, in aceste vremuri, cand oamenii sunt tratati ca niste cifre intr-un tabel Excel, ca niste costuri, ca niste taxe si impozite si nu ca niste fiinte, multi oameni aleg sa divorteze... de viata.
Stiu ce inseamna aceasta inadecvare. Am 38 de ani, am deschis ochii intr-o presa care se baza pe cu totul alte reguli, iar acum - din pacate - constat o talibanizare atat de mare, incat nu ma mira ca Romania ocupa locul 5 in topul celor mai depresive tari.
Se spune ca daca vrei sa vezi adevaratul caracter al unui om, e bine sa-i dai o functie de conducere. Atunci vei vedea exact ce se ascunde in spatele ranjetelor complezente.
In foarte multe cazuri, institutiile media - si aici ma refer si la anumite site-uri -, sunt conduse de niste lepre care nu vor sa faca altceva decat sa taie.
In mintea lor, ei cred ca taie costuri. In realitate... taie destine. Le pasa? Nici cat negru sub unghie!
Ii doare fix in cur ca lasa oameni pe drumuri. Cata vreme cifrele din tabelul Excel sunt pe plus... ei sunt buni manageri in fata altor lepre ca ei, dar care stau o treapta mai sus.
La capitolul uman insa, sunt repetenti cu diploma, iar Huidu are dreptate cu ce scrie aici.
Am vazut o gramada de sefi, o gramada de conducatori, o gramada de manageri care se bateau cu tesla in oua ca stiu sa conduca. Da, stiau, calcand pe destine.
Pe putini dintre ei i-am putut numi oameni. Restul sunt doar niste canibali, niste cioplitori mincinosi.
Niste copy-pasteri ai unor corporatisme cretine, cum ar fi cel potrivit caruia - "in fiecare moment sunt 10 oameni la usa care iti pot lua locul".
O prostie mare cat o zi de post.
Da, exista din ce in ce mai multi oameni cu probleme. Exista din ce in ce mai multi oameni care cocheteaza cu depresia - fie din cauza problemelor personale, fie din cauza sentimentului de inadecvare de la job. Unii aleg sa se duca la terapie, altii asteapta pana cand cad rau de tot, iar altii pur si simplu renunta si isi pun capat zilelor.
Deja nu mai e de joaca. Degeaba incearca unii sa mimeze o semi-stare de fericire, degeaba schimbam masti dupa masti... lucrurile sunt vizibile.
Nu mai este timp pentru pacaleala. Este momentul sa ne trezim, sa reinvatam sa vorbim unii cu ceilalti, sa reinvatam sa ne intelegem si sa ne ajutam, e timpul sa evadam din aceste tabele pline de cifrele.
Cifrele alea au nume - pot fi eu, tu sau colegul tau de birou. Drept urmare, ce alegi? Cifra sau omul?