Masculinitatea nu poate fi zugravita doar in tuse de alb si negru.
Barbatul interesat de arta nu este mai putin barbat decat cel interesat de razboi - este doar un unghi diferit de abordare a lucrurilor.
Un barbat care da la sac nu este mai putin barbat decat cel care da la... taste. Fiecare are sansa lui pe piata lidibinala.
Nu vi se pare interesant cum se defineste masculinitatea in acceptul general? Prin capacitatea barbatului de a produce cat mai mult rau in jur?
Cu cat esti mai dur, cu cat esti mai rau, cu cat calci mai tare pe cadavre... cu atat esti mai barbat... mai alfa, mai true!
Oare?
Am mai scris-o si o repet - unde sunt comportarile alea alese? Unde este gentleman-ul?
Din pacate, atunci cand vezi un barbat executand pasi de balet... nu se poate sa nu apara cel putin 5 altii care sa urle - "gay!!!".
Atunci cand vezi un barbat specializat in IT, nu se poate sa nu apara altii care sa il faca fatalau.
Atunci cand vezi un barbat bine lucrat la sala, nu se poate sa nu apara altii care sa-i spuna ca nu are creier.
Asa sunt barbatii - comenteaza mai ceva ca femeile!
Iar asta tine de acea competitie a penisurilor! De fapt tine de nesiguranta din zona masculina.
Din cate observ, masculinitatea nu se masoara in raport cu femeile, ci in raport cu ceilalti barbati! Aici cred ca se afla greseala!
Barbatii se gandesc intai la ceilalti barbati si apoi la femei. Dupa parerea mea, atunci cand reusesti sa iti dai seama cine esti cu adevarat, reusesti sa starnesti mecanismele de dorinta in femei.
Pana si raportarea la Don Juan este gresita. Ortega Y Gasset are dreptate - Don Juan nu este barbatul care le face curte tuturor femeilor, ci barbatul curtat de toate femeile. Sesizati diferenta?
Revenind la masculinitate, as vrea sa va prezint doua modele masculine care mi-au sarit in ochi de-a lungul timpului.
Primul este un balerin - Sergei Polunin. El a "incendiat" Internetul cu dansul sau pe piesa "Take Me to Church" a trupei Hozier.
Pe langa faptul ca piesa mi-a placut de la bun inceput, nu ai cum sa nu apreciezi interpretarea asta. Nu ai cum!
Al doilea vine tot din zona dansului, insa de aceasta data vorbim despre Flamenco.
Este vorba despre Joaquin Cortes - un adevarat rege al acestui stil de dans. L-am vazut pe viu acum 10 ani. Am fost pur si simplu fascinat de spectacolul sau de atunci.
Din fericire, Cortes revine la Bucuresti pe 15 martie cu spectacolul Gitano, pe care sper sa-l vad.
Nu ai cum sa definesti masculinitatea fara sensibilitate, iar daca vrei sensibilitate ar cam trebui sa il vezi pe Joaquin Cortes. Daca vreti sa-l vedeti la lucru - gasiti detalii pe Eventim.
Va las sa urmariti cateva ... miscari a-la Cortes! Chiar merita sa-l vedeti!
Da, masculinitatea nu poate fi definita doar in alb si negru. Ea cuprinde foarte multa culoare, foarte multa pasiune si, de ce nu, foarte multa sensibilitate.
Doar unghiul din care este privita masculinitatea difera de la individ la individ.