Am fost gras si a fost nasol! Nici acum nu pot spune ca sunt vreun slabut, insa incerc sa ma mentin in anumite limite.
Am 38 de ani si stiu exact ce apare in oglinda atunci cand ma pun in fata ei. Stiu perfect unde am probleme si, chiar daca stiu sa-mi port pielea, nu ma culc pe o ureche, ci lucrez cu mine.
Am grija la mancare, ma misc - macar de doua ori pe saptamana - si am grija la stres.
Stresul poate genera niste dezechilibre crancene, asa ca mi se pare extrem de important sa am grija de zona asta.
O tara intreaga a sarit la gatul Mihaelei Radulescu pentru ca si-a permis sa-i spuna unei copile sa slabeasca. Diva nu a jignit-o cu nimic pe fata aia. Nu, i-a spus adevarul, direct si fara menajamente - fata aia chiar este pufoasa!
La 14 ani nu este ceva normal! Tin minte ca la 14 ani faceam sport si nu aveam pic de grasime pe mine.
Copilaria mea s-a desfasurat in regim militar - am facut voley la Steaua! Asa ca stiu ce inseamna efort, stiu ce inseamna sa platesti pentru greselile altuia, stiu ce inseamna sa se faca misto de tine cand pui 1-2 kilograme in vacanta.
Asa ca ii intreb pe sensibilii Internetului - aveti habar ce inseamna sa faci antrenament la 35 de grade - in sala - infofolit ca de iarna?
Asta inseamna viata de sportiv! Acolo nu se umbla cu manusi! Daca nu faci fata esti trimis acasa! Pe antrenori ii doare in cur ca psihicul tau sufera!
Aveti impresia ca in viata reala este altfel? Nu! Este fix la fel! Viata nu te mangaie, ci iti da suturi in cur daca nu esti pregatit.
Nu spun ca fata aia este vinovata, insa atunci cand te duci la tv trebuie sa iti asumi si criticile. Asta este jocul in care accepti sa intri.
Mihaela ar fi jignit-o pe fata aia daca i-ar fi spus ca arata bine! Aia ar fi fost o jignire!
Chiar aveti senzatia ca pufosii nu stiu ca sunt pufosi? Oho, stiu foarte bine, iar sufletul lor nu este un camp cu ghiocei.
Nici pe departe! Am avut 106 kg! La 1.83 inaltime! Am fost obez - potrivit indicelui de masa corporala - deh, astea sunt niste calcule dupa care ne ghidam in societatea asta.
Stiti cum ma simteam eu la 106 kg? Ca o veverita care a halit toata padurea :))
Gafaiam cand urcam 3 etaje, nu puteam sa-mi duc copilul pe umeri, nu mi-o vedeam de burta, purtam doar haine XXL, iar oglinda era principalul meu dusman! Nu ne suportam de nicio culoare!!!
Iar daca cineva indraznea sa-mi spuna ca arat bine... il trimiteam direct in pizda ma-sii! Aia e cea mai mare jignire pe care i-o poti aduce unui gras - sa-i spui ca arata bine!
Asa ca terminati cu tampeniile si cu sensibilitatile astea ieftine! Chiar nu inteleg de unde ne-am imbolnavit cu totii de acest comportament politic corect?
Chiar nu mai suntem capabili sa suportam critici? Chiar am devenit atat de zen (a se citi spalati pe creier) incat sa ne dorim sa traim intr-o lume in care nimeni nu judeca nimic, in care nimeni nu critica nimic?
Nu pot sa cred ca exista oameni care militeaza pentru o planeta de legume umane!
Incetati cu prostiile si cu comportamentele astea amortite - cacatul tot cacat este, indiferent de care capat il apuci. Doar idiotii au senzatia ca rahatul are un capat mai curat.
Viata este frumoasa si are o diversitate splendida, iar critica este o parte importanta a vietii noastre. De ce? Pentru ca ne motiveaza si ne ajuta sa evoluam!