Femeile gresesc grav atunci cand incearca sa vindece traumele sufletesti ale barbatilor.
Femeia nu este un panaceu. Nu asta este rolul ei intr-o relatie.
Atunci cand femeia se transforma in terapeut, barbatul va cauta o femeie in alta parte.
Femeia este cumva inzestrata cu aceasta dorinta de a vindeca barbatul. Interesant este ca nu realizeaza faptul ca daca face asta, ea va fi cea care va avea de suferit.
Atunci cand femeia se transforma in terapeut... ea risca sa i se spuna: "esti prea buna pentru mine", "nu ma meriti"... "ar fi mai bine daca ti-ai cauta pe altcineva"... "te iubesc, dar nu pot sa-ti fac rau". Mesajul real este - "nu te mai vreau, tu incerci sa ma schimbi, iar eu nu am chef sa fiu schimbat".
Si femeia pierde!
Femeia nu trebuie sa umble la traumele sufletesti ale barbatului. Nu este treaba ei sa faca asta. In plus, femeia nu trebuie sa intre in relatie cu gandul ca e musai sa-l faca fericit pe barbat. Daca el are sufletul ravasit, ea poate sa faca tumbe... ca nu va reusi sa-l faca fericit.
Pentru a atinge fericirea in doi, este musai ca cei doi sa atinga fericirea proprie.
Pentru a atinge pacea in cuplu, fiecare partener trebuie sa atinga pacea interioara.
Mi se par niste chestiuni de bun simt atunci cand vorbim despre relatii functionale.
O relatie nu inseamna un spital de suflete ranite! In relatie nu intram cu scopul de a-l vindeca pe celalalt, ci cu scopul de a incerca sa construim un drum, un pod, o viata in doi.
Din pacate, este greu sa atingi fericirea in doi atunci cand unul are sufletul tulburat.
Sansa de a aparea dezechilibre este foarte mare.
Femeia nu trebuie sa fie terapeut si nici mama pentru barbatul ei. Pentru asta exista mame naturale si terapeuti profesionisti.
Femeia trebuie sa fie femeie, trebuie sa fie ea, trebuie sa-si atinga propria pace interioara, propria fericire... inca dinainte sa-l cunoasca pe barbat.
Daca el nu este pregatit sa traiasca in doi, asta e... viata merge mai departe. Valabil si invers.
Rolul nostru in viata nu este sa-i vindecam pe ceilalti - pentru asta exista oameni care se pregatesc ani de zile; ci sa-i gasim pe acei oameni care se afla pe acelasi palier de dezvoltare cu noi, oameni dispusi sa traiasca in pace, respect si iubire!
Atat si nimic mai mult. Drept urmare, pana sa stam sa analizam sufletul celuilalt, mi se pare firesc sa avem grija de propriul suflet.
In momentul in care sufletul nostru este linistit, curat, asezat... abia atunci putem spune ca suntem pregatiti sa intalnim un alt suflet linistit, curat, asezat.
Din pacate, oamenii se grabesc si intra in relatii murdari pe talpile sufletului. Asta este si motivul pentru care exista atatea si atate relatii disfunctionale. Asta este motivul pentru care relatiile produc atata suferinta!
P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI