Zilnic mergem pe strada si punem stampile - "neingrijit", "prea ingrijit", "grasa", "prea slaba", "nu-mi plac hainele", "gay", "cu x sau y nici nu m-as chinui sa stau de vorba" etc...
Asta ne invata societatea inca de cand deschidem ochii pe lumea asta - sa ii etichetam pe ceilalti.
Si o facem in functie de aspect (forma fizica, imbracaminte etc), nivel de cultura, orientare sexuala sau religioasa si, de ce nu, dupa culoare.
Uneori nici macar nu ne pasa ca in spatele acestor conventii sociale stau niste oameni fix ca noi - si cu bune si cu rele, si cu bucurii si cu suferinte...
Noi ne facem treaba si zi de zi ii stampilam pe altii, asa cum si altii fac cu noi.
Rezultatul? Ne indepartam unii de ceilalti, ne incrancenam prea tare, formam mini-comunitati si pseudo-trairi.
Acum incercati sa va imaginati ca cineva va invita sa va jucati, ca voi acceptati si va treziti intr-o camera intunecata alaturi de alte 5 persoane.
Nu stiti cum arata, nu aveti nici cea mai vaga idee. Auziti doar voci si in functie de asta incercati sa va descrieti.
Acum incercati sa va imaginati ce se intampla daca atunci cand se aprinde lumina, tot ceea ce ati crezut despre ceilalti nu are nicio legatura cu imaginea voastra?
Ce faceti?
Nu-i asa ca este un experiment misto? L-au facut de Ramadan cei de la Coca Cola Middle East, iar rezultatul mi se pare fantastic.
Priviti si ganditi! Etichetele sunt pentru produse, nu pentru oameni!