Cea mai mare provocare a vietii actuale, o viata care se deruleaza pe repede inainte si pe nedigerate, este sa reusesti sa fii bine cu tine!
Sa atingi acea impacare, acea pace interioara care iti ofera suficiente resurse sa poti trece peste momentele grele alea vietii.
Ieri am primit urmatorul mesaj - "tinand cont de textele din ultima vreme, as spune ca suferi din dragoste".
Cat de simplu a sunat asta! Un verdict cu usoare tuse sinistre, un verdict ce te trimite la cotul rusinii emotionale.
Si totusi, oare asa sa stea lucrurile?
Asa se vad din afara, insa se intreaba cineva ce se intampla inauntru? Nu! Asta e o intrebare personala! E a mea!
Cei care imi citesc blogul stiu foarte bine faptul ca nu mi-a placut niciodata sa cosmetizez realitatea sau sa pun prea mult sirop in textele mele. Il las pe prietenul Alex Chermeleu sa se ocupe de diabetul emotional :))
Eu prefer sa scriu despre realitati, asa cum le vad si le traiesc EU - asta nu inseamna ca detin adevarul absolut!
Asa le vad eu, in functie de momentele mele de viata. Iar acum este un moment in care, intr-adevar, inima mea este sfasiata. Nu ai cum sa ramai puternic in momentul in care cea mai draga persoana din viata ta dispare brusc, fara sa iti lase macar sansa sa-ti iei la revedere.
Nu ai cum sa mimezi fericirea intr-un astfel de moment! Poate cel mai greu moment din viata unui copil, indiferent ca acel copil are 38 de ani, 45 sau 50.
In relatie cu parintii, intotdeauna vom fi copii. Chiar si la pensie. Vom fi copiii lor!
Da, poate ca in anumite texte sunt mai dur, se prea poate... insa va rog sa-mi dati voie sa va spun un lucru - prea mult sirop nu numai ca produce diabet sentimental, insa face un lucru si mai periculos - ii face pe oameni sa nu fie pregatiti sa primeasca cu pieptul deschis realitatile dure ale vietii.
Iar oamenii ne-pregatiti cad! Cad si se sparg in bucati fara sa mai aiba timp sa intrebe - dar de ce nu se intampla ceea ce am citit nu stiu unde?
Nu se intampla dintr-un motiv foarte simplu - viata nu este tot timpul roz, iar fericirea ta nu poate fi continua... indiferent de numarul de carti motivationale pe care le-ai citit, indiferent de textele citite pe net. Nici nu cred ca e sanatos sa ai o stare continua de fericire.
Ca sa revin la titlu - "Daca esti bine cu tine, esti bine oriunde" - declaratia ii apartine actorului Marius Manole. Raluca Hagiu - colega mea de "baricada" de la Undercloud i-a luat un interviu dupa piesa "Crema de zahar ars. Astazi ii spunem dragoste". Mi-a placut mult Marius Manole, iar diseara il voi revedea in "Masculin-feminin" - un spectacol de Lia Bugnar.
Da, Marius Manole are dreptate - "daca esti bine cu tine esti bine oriunde". Este cea mai grea constructie! Insa atunci cand realizezi acea pace interioara, nu ai nevoie sa mergi pe alte continente pentru a fi fericit. E suficient sa privesti o frunza, sa stai pe iarba sau sprijinit de un copac... sa bei o bere, sa citesti o carte buna sau sa privesti un zambet superb.
Fericirea nu are nevoie de prea multe briz-briz-uri, ci doar de pace interioara!
Cei care nu inteleg asta, bat lumea in lung si in lat in cautarea ei si se intorc intotdeauna nefericiti!
Si normal, pentru ca nu o cauta acolo unde trebuie.