Îmi plac despărțirile de comun acord. Oameni adevărați, conștienți, asumați.
Oameni care au înțeles! Târziu, dar au înțeles... că nu merge!
Nu ar fi fost interesant ca lucrurile să stea de fapt invers?
Adică să încerce să trăiască în acord? Atunci când faci asta, jur că nu prea mai ajungi la despărțire.
Dragoste și dezinteres, orbeală și nepăsare... plictis maxim - cam astea sunt ingredientele care produc o conviețuire în dezacord și, în general, o despărțire de comun acord.
Știți de ce acceptă oamenii să se despartă de comun acord? Ca să nu își bată capul cu procese și scandal! Parcă aud: 'hai frate, ce rost are să mă leg la cap? Mai bine scap și îmi văd de drum'.
Culmea e că tocmai scandalurile și neînțelegerile i-au adus în situația de a încheia pe cale amiabilă... ostilitățile!
La final, unii suferă, alții deschid o sticlă de șampanie, alții se pregătesc de nuntă - erau oricum într-o relație cu altcineva... iar lista poate continua.
Nu vi se pare simpatic faptul că oamenii ajung să lase de la ei tocmai atunci când nu trebuie? Adică la final?
Dacă îi urmărești, pe parcursul relației, nu sunt capabili să lase ceva de la ei. Nu! Niciodată! Este interzis!
În viziunea lor, celălalt - indiferent că este bărbat sau femeie - trebuie să le ofere supremul absolut. 0 abateri! Orice abatere de la excepțional va fi aspru pedepsită cu retragere emoțională sau amantlac.
Ce ne mai place să punem carul înaintea boilor!
Ce ne mai place să ne complicăm viața aiurea! Ce ne mai place să ne plângem de milă... după aia!
Oare cum ar sta lucrurile dacă oamenii ar fi capabili să lase de la ei și în timpul relațiilor?
S-ar mai ajunge la despărțire amiabilă sau s-ar ajunge la trai de comun acord?
Wow, ce riscant sună asta - să trăim de comun acord! Adică să ne înțelegem!
Ferească Dumnezeu! Nu care cumva să încercăm!
Dacă ne iese?
Ce facem?
P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI