Santorini este o insulă superbă, cu multe locuri care pur și simplu îți taie respirația.
În același timp, Santorini este și un imens bazar, un stup al comercianților de orice fel - de la vânzătorii ambulanți și până la stăpânii de măgăruși, fiecare încearcă să-ți vândă câte ceva.
După o săptămână de stat în acest Paradis vulcanic, m-am întors cu o serie întreagă de impresii pe care vreau să vi le transmit - în cazul în care vreți să mergeți acolo.
Noi am ales să stăm în Kamari - un sat situat aproape de aeroport și, cel mai important, un sat cu plajă!
Dacă vreți să stați în Fira sau în Oia - cele două puncte turistice de vârf din Santorini - să luați în calcul faptul că nu există plajă - ambele sunt situate pe stâncile Calderei - și că prețurile sunt mari (până la mii de euro pe noapte).
De altfel, oamenii aleg să stea acolo în special pentru apus. Este de vis!
Mai ales în Fira!
Mie mi-a plăcut mai mult în Fira. Are o eleganță deosebită ce o delimitează de surata ei Oia (Ia).
În Oia am ajuns la ora apusului și ne-am simțit ca indienii care circulă pe tren. Mega-aglomerat! Mii de oameni veniți să vadă un apus de soare ... zi de zi! Ce afacere!
În plus, accesul spre Oia este o aventură, mai ales cu autobuzul. Drumurile sunt atât de abrupte, încât adrenalina atinge pe alocuri cote maxime.
Da, lumea caută apusul de Soare! Fără el, poate că Santorini nu ar mai fi la fel de atractivă sau...
Și totuși, am văzut apusul de trei ori - în Fira, în Oia și în Pyrgos (Santo Wines).
Fira a fost preferatul meu - fiind și primul apus; urmat de Santo Wines - o priveliște super largă și mișto - în plus, pentru 27 de euro poți degusta 12 vinuri, adică excelent; Oia fiind pe ultimul loc - nu îmi place să mă simt ca într-o conservă!
Acum, să le luăm pe rând:
Cazarea
Noi am stat la Hotel Andreas. Este situat la 120 de m de plajă, însă este liniște - extrem de important și este fix lângă restaurantul la care am mâncat cel mai bine. Oamenii s-au purtat frumos cu noi și asta a contat foarte mult. În plus, nici prețul vacanței nu a fost unul mare.
Sigur, există și hoteluri mai de fițe, cum ar fi Kamari Beach, însă și prețul urcă simțitor.
Plajele
Plajele sunt cu pietre, peste tot, fiind vulcanice, deci negre în cele mai multe zone. Excepții sunt Red Beach - în spate ai un perete rosu de munte vulcanic și White Beach (nu am ajuns până acolo). În rest, sunt plaje cu pietre negre, deci nici apa nu are culoarea aia de vis.
În zone Perissa, Perivolos, Vlichada nu am ajuns însă, din ce am văzut pe net... sunt la fel.
În Kamari, plaja are vreo 5 km și este amenajată frumos (foto). Un set de două șezlonguri și o umbrelă - de stuf ca la Vamă - costă între 6 și 7 euro, însă sunt și plaje moca.
Nasol este că apa este adâncă, ceea ce nu e tocmai okay pentru copii sau pentru cei care nu sunt înotători.
Fiind plaje cu pietre - care ard rău în soare; e clar că ai nevoie de gumari de intrat în apă. Ăștia costă 9 euro.
Mâncarea
Aici trebuie să aveți grijă. Cel puțin în Kamari, trebuie să aveți grijă cu restaurantele de pe plajă. Sunt capcane! Mult comerț și mâncare destul de nașpa! Nu le-am încercat pe toate, însă e chiar nasol să dai 13.5 euro pe o coadă de caracatiță (de 7-8 cm) sau sa gasesti fire de par in supa. În plus, toți spun că au mâncare grecească, însă gyrosul din Centrul Vechi e mai bun ca cele de acolo.
Drept urmare, vă recomand să încercați restaurantele și tavernele din linia a doua a străzilor.
Noi am găsit unul excelent - se numește Alexander the Great. În general, nu obișnuim să revenim în același restaurant atunci când suntem în vacanță, însă acum am mâncat acolo de 3 ori. Muzică live foarte mișto; personal de nota 10, prețurile okay și mâncarea excelentă.
Dacă vreți mănânci un platou de fructe de mare (foto) pentru două persoane - te costă 46 de euro, însă grijă mare - trebuie să-ți fie foame de foame ca să-l poți termina.
La capitolul vin, poți opta pentru vin local la carafă - costă undeva între 6 și 8 euro (500 ml) sau pentru vin la sticlă - aici prețurile oscilează între 17 euro și 29-38 de euro în funcție de locație și de vin.
Berea costă între 3 și 4.50 euro la cârciumă și între 1 și 2.20 euro la market. Deci nu e scumpă! Apa costă între 50 de cenți și 1 euro. Deci iar e okay.
Că tot vorbeam despre restaurante, dacă mergeți în Fira, încercați să găsiți restaurantul Ellis. Noi am mâncat două seri acolo - priveliștea este superbă, pisicile sunt simpatice, personalul la fel și mâncarea bună.
Sigur, atât în Fira, cât și în Oia sunte restaurante de fițe, însă acolo ai nevoie de un portofel bine pregătit. Noi am spus pas!
Ca să închei cu mâncarea - o supă costă undeva la 6 euro; iar un gyros la botul calului este undeva la 2.40 - 2.50 de euro.
Transportul
Aici există mai multe variante. Poți închiria mașină - costă de la 35 de euro în sus; scuter, motor sau atv (aici nu m-am uitat), poți să folosești taxi-ul - dar am înțeles că e de evitat; poți să apelezi la firmele de transport, care te pot duce unde vrei - noi am dat 20 de euro dus-întors pentru drumul până la Gaia Winery; sau poți lua autobuzul.
Șmecheri mari ăștia!
Nodul este în Fira, ceea ce înseamnă că dacă stai în Kamari și vrei să mergi în Pyrgos, trebuie să mergi până în Fira; dacă vrei în Oia... la fel, dacă vrei în Akrotiri... la fel și tot așa.
Biletul costă 1.80 euro de persoană și ești taxat la fel indiferent cât mergi 🙂
Sigur, după ce înveți traseele, poți combina autobuzele, însă vei plăti la fel 🙂
Autobuzele circulă cam la 15 minute, uneori și la 30 - depinde de traseu.
Noi am folosit din plin autobuzele - care sunt mai degraba autocare - și a fost foarte bine.
Excursii
Și aici oferta este destul de bogată. Noi am făcut una cu vaporul - fără sunset în Oia (deja îl văzusem și nu m-am tâmpit să mă uit 4 seri la rând la apus).
Excursia a fost 30 de euro de persoana și a inclus: transport până în portul nou - drumul m-a dus cu gândul la Transfăgărășan (partea dinspre Sibiu), îmbarcare pe un vaporaș foarte mișto, vizită la Vulcan - Nea Kameni - un vulcan încă activ; apoi stop pentru baie la Hot Springs, escală la Thirasia - o insulă care, cândva, a fost legată de Oia; și apoi revenire prin portul din Oia, Fira și întoarcere la hotel. Pleci la 9.30 de la hotel - din Kamari - și te întorci pe la 18.00, dar merită.
Mai sunt tot felul de excursii - inclusiv de lux, dar aici fiecare alege ce poate.
Drumul vinului
Pe insulă sunt circa 25 de producători. Noi am vizitat doi - Santo Wines - o adevărata uzină de făcut bani grație apusul de soare superb și Gaia Winery - o vinărie micuță, situată pe plajă între Kamari și Monolithos, aproape de aeroport.
Mișto vinurile, mai ales cele de la Gaia. La Santo, multe sunt comerciale - nimic special. Mi-au plăcut însă vreo 3. Aici ține de gust, așa că nu le nominalizez. Cert este că te costă 27 de euro pentru degustarea a 12 vinuri.
Dincolo, la Gaia, te costă 6 euro degustarea a 6 vinuri - cu tot cu Vinsanto-ul lor.
În rest, puteți merge la ceilalți producători - insula e plină.
Cam astea ar fi primele impresii după o săptămână de Santorini. Mișto atmosfera, puțini români și, în general, oameni okay.
În plus, în Kamari este super-liniște, fix ceea ce îmi doream acum, înainte să mă apuc de scris pentru cea de-a doua carte 🙂
Una peste alta, Santorini chiar este un paradis. A fost o vacanță în doi, una extrem de mișto.
Drept urmare, puteți lejer să treceți Santorini în lista voastră de must go!
P.S.: Există totuși și o bilă neagră. Aeroportul! Este de un jeg fantastic. Zici că ești într-o autogară de provincie din România. Bizar, dacă ținem cont de faptul că pe insulă vin o grămadă de oameni cu bani mulți.
Și ar mai fi românii - cum să te urci în avion în șlapi? Cum?