Stephen Donnelly este un scoțian care locuiește în Mizil!
La prima vedere, dacă citești asta, fără un context anume, ai tentația să te freci bine la ochi și să spui: 'hmmm, n-aș face asta nici dacă...'
Acum, vă rog să-mi permiteți să introduc și contextul în toată povestea: Stephen Donnelly este un wine-maker scoțian care locuiește la Mizil.
Pentru cei care nu știu, Mizil se află în zona Dealu Mare, acolo unde găsim cele mai multe crame românești.
Iar Stephen este wine-makerul de la Budureasca.
L-am întâlnit acum 3 săptămâni, în timpul vizitei la cramă. Am prins la fix momentul post-cules. Am gustat mai multe soiuri de struguri, am vizitat 'uzina' - super-tehnologizată - și am degustat niște vinuri bune de tot.
Acum, să vă spun câteva cuvinte despre Stephen. În primul rând, omul ăsta a reușit performanța de a lua un soi românesc - tămâioasă românească - să-l vinifice în sec și să ia aur cu el la Bruxelles. Chestia asta chiar mi se pare wow.
Apoi, să vă mai spun una - Budureasca este o cramă listată în Dubai, la Burj. Ceea ce iar mi se pare wow.
Sunt doar două repere aflate pe cartea de vizită a simpaticului wine-maker britanic.
Acum, să vă spun câteva cuvinte despre degustare.
Pe parcursul șederii la crama Budureasca, am avut ocazia să degust următoarele vinuri: Tămâioasă 2016, Sauvignon blanc 2016, Chardonnay 2016, Shiraz 2015, Zenovius 2015 (cabernet și shiraz) și Noble 5 - un cupaj de 5 soiuri.
Toate vinurile ne-au fost prezentate de Stephen. A urmat prânzul, moment excelent pentru socializare... Apropo, prânzul a fost servit într-o sală aflată deasupra camerei de baricuri. E tare frumos să mănânci, să bei un vin și să admiri butoaiele alea de stejar.
A urmat partea de creativitate: atelierul de cupaje. Asta da provocare. Fiecare echipă a avut 3 recipiente: merlot, shiraz și cabernet. Prin amestec, fiecare echipă a fost pusă să-și producă propriul vin.
Eu am nimerit în echipă cu Virgil Iantu, un fin cunoscător al vinurilor. După ce am trecut prin câteva încercări mai hard-core, am ales o variantă echilibrată: 50-30-20, cu bază de merlot.
Alegerea noastră nu a fost greșită, din moment ce am ieșit pe locul 2. Câștigători au fost niște domni care au optat pentru varianta pe care noi am lăsat-o ca a doua opțiune 🙂
Una peste alta, a fost o experiență interesantă, iar la final am avut ocazia să ne îmbuteliem vinul și să-l luăm acasă. Vizita s-a încheiat la magazinul cramei, unde ne-am mai luat câteva licori divine 🙂
Dacă aveți ocazia să vizitați Budureasca, nu ezitați. Chiar aveți ce să vedeți/degustați!