Este o lecție de viață dură, dar foarte interesantă!
O lecție pe care prea puțini oameni o înțeleg. O lecție pe care și mai puțini o adoptă.
Și totuși, cam așa stau lucrurile. Poate că pe unii îi sperie, însă este purul adevăr - nimeni nu îți datorează nimic!
Învață să trăiești cu asta!
Se numește acceptarea realității și asumarea răspunderii pentru propria viață!
Sau, mai pe românește spus, maturitate!
Atunci când înțelegi că nimeni nu îți este dator cu nimic, încetezi să mai privești în exterior, așteptând sau cerând minuni de alții și te concentrezi pe interior - pe propriile abilități, pe propriile calități, pe propriul potențial, pe propriile valori.
Cineva, nu cu mult timp în urmă, mi-a scris. Suferea! Fusese înșelată! Știți ce mi-a spus? 'Părea un om bun'. Hmmm... Oare chiar o fi fost un om rău? Sau a fost un om care a gândit și a acționat diferit?
Hai să-ți spun ce înseamnă asumarea răspunderii propriei vieți:
1. Ești responsabil/ă de îndeplinirea dorințelor tale
Celălalt te poate însoți în această călătorie, însă nu are obligația să renunțe la propriile dorințe pentru a-ți face ție pe plac.
2. Ești responsabil/ă de alegerile și acțiunile tale
Dacă suferi pentru că celălalt nu a făcut ceea ce așteptai tu... este problema ta, nu problema celuilalt. El/ea nu are de unde să știe care sunt gândurile tale ascunse, așteptările tale intestine.
3. Ești responsabil/ă de nivelul de conștiință pe care îl aduci în relațiile tale
Ca și de nivelul așteptărilor pe care le ai de la partener/ă.
4. Ești responsabil/ă de comportamentul tău cu ceilalți
Inclusiv pentru bucurie sau suferință. Astea sunt chestiuni ce țin ce starea ta interioară. Sunt ale tale, nu ale lor.
5. Ești responsabil/ă de modul în care îți prioritizezi timpul
6. Ești responsabil/ă pentru fericirea ta
Nimeni, dar absolut nimeni, nu este obligat să te facă fericit/ă. Dacă aștepți asta, înseamnă că nu respecți persoana respectivă, iar celălalt devine un prestator de servicii, nicidecum un partener. Fericirea chiar este treaba ta! De aia tot spun că este bine să intri în relații deja fericit/ă.
7. Ești responsabil/ă de alegerea valorilor care îți ghidează viața
Drept urmare, valorile celuilalt nu sunt treaba ta. Dacă valorile voastre se întâlnesc... este minunat. Dacă nu, atunci ar fi bine să înveți și să accepți diferențele. Nu poți? Atunci pleacă. Dar nu încerca să schimbi valorile celuilalt.
8. Ești responsabil/ă pentru creșterea propriei stime de sine
Și asta este o muncă personală.
Vezi? Totul se rezumă la tine și la starea ta.
La tine și la construcția ta interioară.
La tine și la stabilitatea ta.
La tine și la valorile tale.
La tine, la acțiunile și deciziile tale.
Cu cât ai mai multe așteptări de la partener, cu cât ceri mai mult, cu atât ai șanse mai mari să obții suferință.
Ce înseamnă acea suferință? Nu cumva dorințe neîmplinite? Nu cumva ceva ce tu îți proiectezi?
Renunță la așteptări și privește-te.
Poți?
Dacă da, atunci răspunde la următoarea întrebare: ce vezi?
Pe cine vezi? Pe tine sau pe celălalt?
Cine îți trăiește viața?