Doamnelor și domnilor, azi vă propun să vorbim despre răzbunare. Și mai ales despre răzbunarea care îți poate 'alina' suferința.
Pentru a putea avea o dezbatere clară, vă rog să-mi permiteți să vă prezint un comentariu de acum câteva zile.
Iată ce mi-a scris pe Facebook, la vedere, o doamnă:
'Credeți că e nefiresc ca atunci când iubești un om, iar el îți dă de înțeles că nu valorezi nimic pentru el, să ai reacții negative? De la iubire la ură e un pas. Face parte din natura umană. Iar dulcea răzbunare care îți alină suferința e normală. Suntem oameni, nu îngeri. Eu mă răzbun prin cuvinte, ele pot fi bumerangul ce poate să-l facă pe celălalt să înțeleagă suferința ta. O femeie care se răzbună cu stil poate fi o femeie, totuși, frumoasă'.
Așa sună comentariul. Sincer, genul ăsta de abordare l-am văzut de multe ori de-a lungul anilor. Și este profund eronat!
Să disecăm frază cu frază:
1. Credeți că e nefiresc ca atunci când iubești un om, iar el îți dă de înțeles că nu valorezi nimic pentru el, să ai reacții negative?
Da, este nefiresc! Repet - ESTE NEFIRESC!
Dacă iubești un om, iar el îți dă de înțeles că nu valorezi nimic pentru el, reacțiile negative nu te vor ajuta la nimic. Mai mult, reacțiile negative indică faptul că nu înțelegi povestea în care trăiești și, cumva, crezi că apelând la reacții negative/ răzbunare, vei schimba situația în favoarea ta. Eroare! Nu se întâmplă! Pe un om căruia nu-i pasă de tine nu-l va mișca nimic. În plus, își va întări ideea că a procedat corect atunci când te-a considerat a fi un mare zero!
2. De la iubire la ură e doar un pas.
Așa e! Cu o condiție - să ne referim exclusiv la oameni reactivi, la oameni care nu se cunosc. Omul care se cunoaște temeinic, omul care are un sistem de valori solid și principii de viață puternice... nu are de ce să urască, chiar și atunci când persoana pe care o iubește nu îi răspunde la fel. În momentul în care se întâmplă asta, omul dezvoltată înțelege și merge mai departe.
3. Suntem oameni, nu îngeri
Tocmai pentru că suntem oameni este musai să înțelegem faptul că suntem diferiți și că se poate întâmpla ca ceilalți să nu răspundă cu aceeași monedă. Unde se face diferența? La răspuns! Și mergem înapoi la punctul 2.
4. Eu mă răzbun prin cuvinte, ele pot fi bumerangul ce poate să-l facă pe celălalt să înțeleagă suferința ta.
Eronat. Dacă pe celălalt îl doare-n cur, poți să trimiți tu sute de cuvinte veninoase. Nu vei schimba nimic! N-ai cum să-l faci să te iubească! Este purul adevăr! Și atunci, te întreb: pentru ce să pierzi atâta timp și energie cu un om care nu merită? Aici se aplică perfect vorba aia cu 'răzbunarea e arma...'
5. O femeie care se răzbună cu stil poate fi o femeie, totuși, frumoasă.
Eroare! În primul rând, vă rog să-mi permiteți să vă spun - nu există răzbunare cu stil. Sunt doi termeni care nu pot funcționa în aceeași ecuație! Ați văzut voi prost cu stil?
În al doilea rând, femeia care se răzbună pe un bărbat care nu a răspuns sentimentelor ei numai frumoasă nu este. Ea arată faptul că nu se cunoaște, că nu înțelege 'natura umana' și mersul vieții și se agață de niște filme pe care le are în cap și care, evident, n-au nicio legătură cu realitatea din teren.
Drept urmare, haideți să nu mai asociem frumusețea cu reacții, comportamente și trăsături de caracter nasoale. Ce ziceți? Are sens?
Frumusețea înseamnă cunoaștere! De sine și de viață!
Asta este femeia frumoasă - și aici nu mă refer la fizic, ci în special la caracter!
Iar ăla nu se moștenește, ci se construiește! Zi de zi!
În concluzie, nu există nimic nobil, frumos sau dulce în răzbunare!
Răzbunarea este pur și simplu o manifestare a prostiei!
Foto Credit: theguardian.com/international