Studiile despre fericire susțin că marea iubire îți impactează starea de bine maximum 3 ani. După aceea, te întorci la starea pe care o aveai înainte să cunoști acea 'mare iubire'.
Când vezi astfel de rezultate, tinzi să-i dai dreptate lui Beigbeder și să crezi că dragostea chiar durează 3 ani.
Eronat! Nu despre asta este vorba, ci despe cum arăta starea ta înainte, pe de-o parte și ce face dragostea să spună piua... pe de alta.
Ia o pauză și gândește-te la viața ta: ce te energizează și ce te seacă?
Ți-am mai pus întrebarea asta acum ceva vreme. O repet: ia-ți 3 minute și scrie ce te energizează și ce te seacă.
Nu te grăbi și, poate cel mai important, nu încerca să te minți.
Privește cu atenție cele două coloane.
Există acțiuni pe care poți să le faci astfel încât să modifici ce ai scris acolo?
Spre exemplu, la coloana cu lucrurile care te energizează - le și faci sau doar ți-ai dori să le faci? Ce îți lipsește pentru a le pune în aplicare? Sunt realiste sau țin mai degrabă de domeniul S.F.-ului?
Privește apoi pe cealaltă coloană - ce te seacă!
Există acțiuni pe care poți să le întreprinzi astfel încât să schimbi situația în favoarea ta?
Pe bune, dacă nu există acțiuni pe care le poți întreprinde, atunci problemele sunt închipuite.
Repet - dacă nu există acțiuni pe care poți să le accesezi, problemele sunt închipuite, adică nu există.
Sincer, eu privesc consternat la numărul de oameni care îmi scriu. Sunt oameni cocoșați de propriile vieți. Sunt oameni care au căutat siguranța și au sfârșit capitulând! Oameni obosiți de propriile alegeri. Oameni care, în multe cazuri, se scuză pentru faptul că nu au fost puternici să ducă... mai mult.
Sunt oameni care au devenit sclavii propriilor scenarii de viață!
'Ca să ai un rost... trebuie!'
'Ca să fii în rând cu lumea... trebuie'
'Lumea e rea;
'Nu poți avea încredere în oameni'
'Bărbații sunt...'
'Viața este'.
Marțea trecută, la Corks, am întrebat așa - ați încercat vreodată, atunci când aveți ceva de rezolvat, să lansați o întrebare pe Facebook, să cereți ajutor?
Răspunsul a fost - Da!
- Și, ce s-a întâmplat? Ați primit ajutor?
- Da!
Deci se poate!
Sigur că se poate, însă trebuie să spargi puțin lanțul concluziilor pe care le-ai tras despre: tine, ceilalți, viață!
Fă următorul exercițiu - încearcă să răspunzi la următoarele întrebări: ce cred eu despre: mine, ceilalți, viață?
Nu te grăbi și, cel mai important, nu te minți! Nu ajută pe nimeni.
Scrie pe o foaie ce părere ai despre aceste trei zone.
Este posibil să-ți dai seama de ce te afli în starea în care te afli.
Este posibil să afli de ce ai ajuns în punct mort.
E posibil să-ți dai seama de ce nu mai zâmbești.
În plus, nu te demoraliza - tocmai ai conștientizat care este starea vieții tale.
Asta ar trebui să te motiveze să iei decizii.
Serios, conștientizarea este primul pas al schimbării.
Pe ceilalți îi găsești în filmul de mai jos.