Ce fel de relație îți dorești?
Ia o foaie de hârtie și scrie!
Cu subiect și predicat.
Încet, fără grabă!
Ce este musai să existe în relația ta?
Ce nu trebuie să lipsească pentru a te simți valorizat/ă, împlinit/ă, validat/ă?
Acum, ia o pauză și gândește-te: ești demn/ă de relația pe care tocmai ai descris-o?
Cu ce vii în întâmpinarea sufletului celuilalt?
Cu mângâiere și bine sau cu coșmar și spini?
Ești pregătit/ă pentru o astfel de relație?
Sau aștepți salvări și soluții miraculoase?
Acum, întoarce foaia și scrie: ce am văzut în casă? Cum erau părinții mei? Ce poziții ocupa fiecare în construcția lor de cuplu? Cum se valorizau? Cum se complimentau? Ce știi despre intimitatea lor? Ce știi despre certurile lor? Cum arăta iubirea lor? Ce informații ai despre asta? Cum era părintele de sex opus cu partenerul/a sau cu tine?
Scrie încet, fără grabă!
Apoi întoarce-te la ceea ce ai scris despre relația pe care ți-o dorești.
Au vreo legătură cele două modele? Regăsești ceva în ceea ce îți dorești tu?
Partenerul pe care l-ai creionat seamănă cu cineva din patternul relațional văzut în casă?
Poziția pe care vrei să fii tu în cuplul tău seamănă cu vreo poziție pe care ai descris-o pe pagina familiei?
Este foarte important să faci exercițiile astea, să îți pictezi tabloul relațional pe care îl dorești.
Și, musai, mai ia o foaie și scrie ce nu trebuie să existe în relația ta.
Absolut tot ce crezi că nu-ți dorești.
Poți să numerotezi ceea ce nu-ți dorești.
La ce te ajută toate întrebările și răspunsurile astea?
1. Înveți să te cunoști - să vezi ce tipar relațional ți-au impregnat părinții tăi și cum îți afectează asta deciziile de viață.
2. Înveți să-ți construiești posibila relație și, evident, pe tine
3. Înveți ce să eviți - scriind, conștientizezi și ai mai mari șanse să vezi semnele din timp.
Iar lista poate continua.
Toți ne dorim relații funcționale, toți ne dorim să fim acceptați, validăți, împliniți, fericiți, dar nu tuturor ne iese acest lucru.
De ce? În primul rând pentru că alegem să trăim la întâmplare și, bineînțeles, pentru că avem impresia că pentru a avea relații nu e nevoie să facem nimic, că dragostea face tot.
Ei bine, nu face!
Să te îndrăgostești e ușor.
Problemele apar abia din momentul când trebuie să începi să construiești.
Acolo se vede lipsa de pregătire.
De aia și clachează atâtea relații.
De aceea și atâta suferință.
Relațiile sunt ca o școală - trebuie să înveți zilnic, să te pregătești pentru ele, până la nivel de doctorat.
Iar asta se face doar trăind conștient, în perfectă cunoștință de cauză!
Fix asta înseamnă igiena emoțională!