'Cum este mai bine pentru o femeie: să fie fericită singură sau să fie fericită cu cineva care o înșeală?'
Este o întrebare pe care am primit-o acum câteva zile!
Sincer, nu există un răspuns universal valabil, mai ales dacă ținem cont de varietatea de situații ce pot apărea în zona relațiilor.
Sigur, la prima vedere, am putea avea tendința să spunem: cel mai bine este să fie fericită cu cineva care o iubește!
Ăsta este raspusul ideal!
Numai că nu trăim o viață ideală, așa că n-ar fi rău să nuanțăm puțin.
Dacă mă întrebați pe mine, aș spune: cel mai bine este așa cum simți tu că ți-e bine!
De ce spun asta?
Pentru că suntem diferiți!
Ce înseamnă asta?
Că există destule femei care nu pot fi fericite singure!
Sau, dacă vreți, nu știu cum se face asta!
În spatele acestui lucru stă, evident, frica de singurătate!
În acest context, degeaba îi spui că poate fi fericită singură, din moment ce pentru ea singurătatea este tragedia supremă.
Nu numai că nu te va crede, însă va tinde să creadă că e mai bine lângă un om care o înșeală!
În același timp, putem să o luăm și invers-să avem o femeie care ese capabilă să suporte infidelitățile partenerului, ba chiar să se obișnuiască cu ele, tocmai din cauza fricii de singurătate!
Am întâlnit și aceste cazuri.
Sunt femei care se obișnuiesc și sar și ele gardul.
Sunt femei care se obișnuiesc pentru că au luat decizii care le-au pus în imposibilitatea de a se putea desprinde din cuplu (depind total de soți, au mulți copii și n-au job etc, n-are cine să le sprijine dacă pleacă etc).
În acest context, ele înțeleg faptul că infidelitatea nu este chiar cel mai nașpa scenariu.
Pe de altă parte, există și femei care preferă singurătatea și, la primul semn de infidelitate, pleacă!
Așa cum sunt și femei care au mare grijă atunci când intră într-o relație și ajung să fie fericite alături de un bărbat care le iubește!
Sigur, veți spune că sunt cazuri puține, că norma este cu suferință!
Ei bine, câtă vreme există, înseamnă că se poate!
Vedeți câte nuanțe putem desprinde dintr-o singură întrebare?
Răspunsul este complex tocmai pentru că nu suntem la fel: avem vârstă diferite, situații sociale diferite, experiențe de viață diferite, nivel de maturitate emoțională diferit etc...
Nu poți să spui niciodată e bine așa!
Poți invoca idealul, însă mi-e teamă că nu e de mare ajutor în cazuri particulare!
Drept urmare, cel mai bun răspuns, în viziunea mea, la întrebarea de la începutul acestui text este: așa cum decizi tu că ți-e bine!
Câtă vreme îți asumi decizia, chiar este bine!