Când vine vorba despre infidelitate, imediat apar specialiștii în doctrine morale!
Texte kilometrice despre cum ar trebui să te porți atunci când iubești, scuze peste scuze, reguli peste reguli.
Și totuși, realitatea arată că, în fața tentației, foarte puțini pot rezista!
Și îmi scriu roși de remușcări și vină, spășiți, cu apăsarea păcatului sau cu relaxarea eliberării...
'Nu credeam că mi se va întâmpla tocmai mie', 'nu mai puteam să îndur nepăsarea sotului', simțeam o nevoie nebună de iubire etc...
Foarte mulți se grăbesc să emită verdicte morale, fără să fi trecut prin acceptarea tentației sau, de ce nu, prin refuzul ei.
Mai mult, unii se apucă să vorbească despre fidelitate și exclusivitate, fără să fi avut vreodată o relație mai lungă de 1 an.
Și iar mi se pare trist!
Ce îi mână în acest război de uzură?
Frica!
Sau dorința de a da bine în ochii lumii!
Ei bine, eu cred că lucrurile suportă multe nuanțe!
Iar treaba asta cu exclusivitatea, fidelitatea, monogamia sau cum vreți să-i spuneți, nu e simplă deloc!
Esther Perel are dreptate: 'monogamia nu este o dogmă și nici nu este normală!'
Da, ați citit bine - monogamia nu este ceva normal!
Încă nu s-a dovedit 100% faptul că te naști monogam sau poligam!
Organic, balanța înclină spre poligamie, dacă mă întrebați pe mine!
Știu, multe persoane, în special femei, țipă că ele nu sunt animale!
Ba da, sunteți... toți suntem!
Da, avem capacitatea de a decide!
Întrebarea este: și putem să facem asta cu toții?
(Cu ce costuri?)
Eu cred că nu și refuz să mă grăbesc să îi condamn pe cei care nu pot!
Ca să poți alege să fii fidel relației tale, ai nevoie de antrenament!
Adică de alte relații prin care ai experimentat tot felul de situații, nu toate roz!
Câți au avut parte de așa ceva?
Câți și-au dat voie să se antreneze pentru monogamie?
Mai mult, câți vorbesc despre asta la început de relație?
Câți definesc infidelitatea în termeni clari?
Puțini spre deloc.
Și iar e trist, pentru că infidelitate poate însemna orice - iar experiența de aici, de pe blog, mi-a arătat asta -: de la masturbare și până la inimioare pe Insta, de la masaj erotic și mers la striptease și până la videochat și pornografie.
Plaja activităților ce pot fi încadrate la infidelitate este uriașă.
Câți vorbesc despre asta?
Să ridice mâna...
În general, atunci când vorbim despre infidelitate, lucrurile sunt simple: nu există nuanțe!
Te-am prins, te-am ars!
Și, culmea e că am întâlnit persoane extrem de vehemente în discuțiile despre infidelitate care, la un moment dat, mi-au scris că au comis-o!
Vedeți?
Lucrurile nu sunt simple deloc.
Mai e ceva: să presupunem că ați ajuns să vă alegeți!
Cum crezi că vă veți păstra prospețimea?
Crezi că e simplu?
Hai să-ți spun un adevăr dureros: puțini reușesc să rămână la fel ca în prima zi!
Și ăla este antrenament și aia e muncă de echipă!
Bravo celor care reușesc!
În rest, dacă nu reușești să rămâi 'muza' celuilalt pe o perioadă lungă de timp, nu crezi că ar fi cazul să discutați și să renegociați termenii vieții voastre sexuale?
Asta cu 'ne iubim până la adânci bătrâneți' nu pare să mai funcționeze în vremurile actuale!
Nu mai spun că și asta a fost o constrângere socială pur economică, mai ales în vremuri în care speranța de viață nu depășea vârsta de 40 de ani!
În prezent, speranța de viață sare de 70 de ani!
Oare n-ar trebui să revizuim miturile despre viață, relații, sexualitate etc?
Nu spune nimeni că trebui să taci și să înghiți, nu spune nimeni că trebuie să accepți infidelitatea celuilalt, însă n-ar fi rău să discuți despre lucrurile astea de la bun început, lăsând oricând o ușă deschisă renegocierilor.
Oricât de mult credem că nouă nu ni se poate întâmpla sau că putem controla deciziile celuilalt, astea sunt doar iluzii.
Cert este de monogamia este o alegere pur personală, o alegere care se educă în timp, cu timp și repetiție, o decizie care, fie vorba între noi, chiar nu este accesibilă oricui!