Ne iubim la bine și la greu!
Mai țineți minte vorba asta?
Ei bine, în ultimele 17 zile am trăit-o pe propria piele cu vârf și îndesat!
Da, sunt 17 zile de când au debutat simptomele de Covid.
Paranteză-le mulțumesc tuturor celor care m-au urecheat că am îndrăznit să fac postări despre Codiv. Unul nu s-a gândit că s-ar putea să fiu cu febră, acasă, pozitiv.
Asta așa, ca exercițiu de compasiune, de grijă față de aproapele.
Că tot sunt mulți cei care-l flutură pe Dumnezeu toată ziua.
În fine, eu le mulțumesc oricum și pentru înjurături.
Ce vreau să vă spun despre Covid?
Da, există!
Ăsta este primul lucru.
2. știrile de la tv te panichează mai rău ca boala în sine.
E adevărat, eu am avut o formă ușoară.
Practic, 5 zile cu febră toată ziua, vreom 4 zile cu stări subfebrile și cam asta a fost.
Da, a trecut cu Paracetamol, dar asta nu înseamnă că toate cazurile trec așa.
Am prieteni care stau în carantină și sunt pe altă medicație, așa că aveți mare grijă.
Ca să închei cu Covidul, vă spun așa: dacă începeți să aveți simptome, mergeți și faceți test.
Nu mizați pe idei precum: am băut rece, am stat dezbrăcat etc... Nimeni nu merită să primească ''çadouri'' inutile.
Dacă aveți ghinion și luați mizeria asta, aveți grijă la: nivelul febrei, la respirație și la saturația oxigenului (asta se poate măsura cu un apărat care se găsește la orice farmacie).
Dacă saturația începe să coboare spre 93, n-ar fi rău (ci obligatoriu) să sunați la 112.
Oricum, încercați să țineți în permanență legătura cu medicul de familie, să dormiți și să vă hidratați bine.
Și încă ceva - renunțați la miștourile penibile legate de virus.
Dacă eu am avut o formă ușoară și am avut stările alea, nu vreau să mă gândesc cum arată formele medii.
Așa că nu mai radeți de alți oameni.
Acum aș vrea să vorbesc despre iubire. Pentru că am meditat mult la asta în cele 17 zile în care am împărțit aceeași cameră, non-stop, cu iubita mea.
Dincolo de sentimente, iubirea este un exercițiu de grijă reciprocă și de suportabilitate.
Vă rog să mă credeți, ea s-a izolat împreună cu mine, evident, dar nu a avut absolut nimic.
Și a muncit de acasă. Și n-a fost deloc simplu să facă și ce are de făcut la job și să aibă grijă și de o legumă.
Pentru că, deși ce am scris mai sus pare simplu, primele 10 zile am zăcut aproape nonstop, fără vlagă.
Și acum, după 17 zile, mai am o ușoară stare de sfârșeală.
Am urmărit-o cu atenție zilele astea.
Este un motivator bun. M-a scos din câteva pase mai proaste și a avut grijă de mine cu calm și înțelegere.
Iar eu am încercat să nu-i complic existența în izolare.
A fost un exercițiu de înțelegere reciprocă, fără prea multe discuții.
A fost un exercițiu de iubire!
Deloc ușor.
Și, da, consider că e un exercițiu care ne-a sudat mult. Un exercițiu care mi-a arătat, pentru a câta oară, că am făcut o alegere corectă și că angajamentul luat a fost 100% justificat.
Iubesc, o iubesc și îmi place al dracului de mult să fac asta.
Vă rog frumos să țineți minte - iubirea este un exercițiu de grijă reciprocă și de suportabilitate.
Iar pentru a putea exista cele două, e nevoie de un ingredient extraordinar de important-bunătatea!
Fiți buni, este cea mai bună resursă pe care o putem avea la-ndemână zilele astea.