N-am unde să parchez!

Milano este un oraș superb.
Nu este un muzeu în aer liber, ca Roma, însă este superb.

Nu am văzut o fațadă scorojită sau vreo casă dărâmată. Și am mers pe jos la greu!

Mai mult, m-a impresionat pasiunea milanezilor pentru terase verzi, mai ales pe blocuri.
Despre cârciumi?
Are rost să spun ceva?
Simple și cu bun gust.

Ce n-am văzut în 3 zile de plimbări prin Milano, mai ales la terase?
Chei de mașină pe masă 🙂
Nicăieri!

Motivul este cât se poate de simplu - ei nu ies cu mașina la restaurant.
Nu au de ce.
Oamenii au această cultură a socializării și o tratează cu seriozitate!

Drept urmare, n-ai să vezi bolizi de lux în buza cârciumii.
Nicăieri.
Uite, să-ți dau un exemplu - zona Brera, care este plină de terase și restaurante.

Zona asta este pietonală, excluzând mașinile de marfă și mașinile riveranilor.
Asta înseamnă că pentru a ajunge la o anumită terasă, nu are rost să iei mașina.

În plus, italienii beau vin la masă. Nu cred că am văzut vreo masă fără sticla de vin aferentă.
Drept urmare, mașina nu-și are rostul.

Mai mult, ei nu sunt pe afișaj, ca noi. Bărbații sunt îmbrăcați bine-casual sau elegant, iar femeile nu epatează-nici la lungimea fustelor, nici în zona decolteului.
Decent, cam ăsta ar fi cuvântul de ordine.

Și am mai văzut ceva-nimănui nu-i pasă cu ce ești tu îmbrăcat. Oamenii ies cu scopul de a se simți bine, nu pentru a scana/bârfi alți oameni.

Și aici ajungem la punctul următor: nicio terasă, repet, nicio terasă, nu are muzică!
Nici măcar în surdină.

Socializare și bună dispoziție. Mâncare bună, vin bun, discuții mișto.
Acum, te invit să iei o scurtă pauză și să-mi spui: când ți s-a întâmplat ultima oară asta?

O altă chestiune - și aici îmi fac mea culpa: telefonul!
Nu i-am văzut să stea cu ochii în telefon.
Noi am stat, pe ici, pe colo. Sigur, mai ales când postam.
Ei nu fac asta.

Revenind la mașini, atunci când ai la dispoziție van-uri Mercedes, super-elegante, la Uber, parcă n-are niciun sens să folosești mașina.
Ăsta cred că este un obicei pur românesc.
De ce spun asta?
Pentru că românul nu iese pentru a se simți bine, ci pentru a le arăta concetățenilor ce tare e el.

Și aici, dragi prieteni, este o mare problemă de educație.
Da, mi-a fost dor de Italia și de atmosfera aia frumoasă a străzilor înguste.

Drept urmare, atunci când vrei să ieși la restaurant sau terasă, nu ar trebui să te gândești dacă ai sau nu unde să parchezi, ci pur și simplu să te bucuri de ieșire și atât!

La voi cum e?