Este o întrebare pe care o tot primesc de la cititoare de 8 ani încoace.
Și pare-se că nu se va opri.
După întrebare, apare imediat continuarea: ''e ceva în neregula cu mine? Oare chiar nu pot găsi și eu un bărbat okay?''
Vă dați seama că niciodată nu mi-e ușor să răspund.
Mai mult, răspunsul chiar nu este ușor.
Ar fi simplu să îi spui: ''nu, nu poți, pentru că ai atașament față de traumă!
S-ar încheia discuția, iar persoana aia s-ar considera stigmatizată pe viață.
Or eu nu pot să întrețin așa ceva.
Cu toate acestea, ar fi bine să începem să vorbim despre ''mușchiul' amintirii experiențelor anterioare, sau despre tiparele repetitive ale relațiilor abuzive.
Astea sunt chestiuni care funcționează automat. Deci nu pot fi controlate prin ganduri!
Drept urmare, așa cum susține dr Janina Fischer, un prim răspuns la întrebarea ''de ce aleg bărbați violenți?'' ar fi: nu alegi! Nu este o alegere conștientă, ci automată!
Corpul tău îi alege, nu tu!
Pentru a vedea dacă există aceste tipare, ar fi să răspunzi la o întrebare simplă: poți să-mi dai exemplu de bărbați buni care te-au curtat?
În general, prima reacție este: ''ce e cu ei?'' Sau 'sunt fătălăi', 'nu îmi plac', ýak'.
Nici nu apuci să întrebi: ''çum te simți în preajma lor?''
Reacția se vede pe fața interlocutoarei - sigur, mai ales dacă vorbești cu ea față în față.
''Nu mă simt atrasă de ei'' - este răspunsul universal valabil.
Tot Janina Fisher explica și de ce - ''băieții buni activează două răspunsuri automate - fight and flight'' (te lupți sau fugi).
De ce se întâmplă asta?
Pur și simplu pentru că nu ești obișnuită cu binele, deci nu ai cum să ai încredere în asta!
Se numește atașament traumatic!
Și nu ai de ce să te simți defectă sau rușinată de asta.
A fost un mecanism de adaptare, un mecanism de supraviețuire.
Conștientizarea este un prim pas spre schimbare.
Unul dintre foarte mulți pasi.
Da, chiar există acest tipar de atașament față de traumă.
Este și motivul pentru care te simți atrasă de bărbați violenți, sau de bărbați capabili să-ți facă rău.
Cum spuneam în materialul video de ieri, de bărbați capabili să te tragă de păr, însă ca manifestare a furiei, nu sexual.
Ținând cont de această stare de fapt, ar fi bine să începi un proces de lucru cu tine și cu acest tipar de relaționare abuzivă.
Nu este simplu, nu funcționează cu pastile minune, ai nevoie de ajutor specializat, însă te poate ajuta să iți modifici viața în bine.
Stiu că există persoane care spun: ''ce atâta traumă? Orice se vorbește, hop... trauma!''
Și eu am avut perioade când credeam asta.
Până în momentul în care am luat întrebările din experimentul 'Step inside the circle' (îl găsiți pe YouTube) și le-am aplicat în comunitatea mea.
Ce a rezultat?
Din 6 persoane, 5 au trecut printr-o formă de abuz/traumă.
Acum înțelegeți despre ce vorbim?
Or ținând cont de aceste lucruri, e clar că relațiile noastre nu se pot desfășura într-un climat sănătos, funcțional, pozitiv. N-au cum! Pur și simplu facem același lucru pe care l-am făcut încă din copilărie - încercăm să găsim, sau exersăm anumite mecanisme de supraviețuire.
În concluzie, ca în orice proces de schimbare și aici începem cu conștientizarea!
Mai departe, fiecare alege de dorește să facă...