În România există aproape 145.000 de familii monoparentale.
Dintre ele, peste 108.000 au la bază o mamă sigură!
Vai ce mă enervează termenul ăsta de ‘mamă singură’!
De parcă ar fi ceva nașpa că a divorțat…
Nu, femeia aia nu e singură deloc. Se are pe sine și are copii.
Deci nu e deloc singură!
Revenind la datele INS (Institutul Național de Statistică), 58.2% dintre persoanele care trăiesc în construcții monoparentale s-au aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2016.
Wow! Asta înseamnă aproape 63.000 de persoane. Un stadion de fotbal!
Vă dați seama?
În condițiile astea, mai putem vorbi despre căutarea unui partener sau ne referim obligatoriu la căutarea unei soluții?
Cred că varianta a doua este mult mai aproape de adevăr.
Din statisticile astea rezultă un adevăr dramatic – prea multe femei au sufletul franjuri, prea multe femei au nevoie de bandă adezivă, nicidecum de parteneri.
Asta înseamnă că în peste jumătate dintre cazuri, femeile care spun că vor un bărbat care să le iubească și să le accepte așa cum sunt, de fapt, își doresc un bărbat care să le scoată din criză. Din criza economică!
Să fim serioși, statistica INS este destul de vagă. Chiar aș fi vrut să știu procentual, în afara celor aproape 60%, câte femei trăiesc puțin deasupra sărăciei, câte trăiesc așa și așa și câte n-au nicio problemă în furnizarea resurselor pentru creșterea copiilor? Fac pariu că ultima categorie reprezintă un procent ridicol de mic.
Abia atunci am avea un tablou complet, o radiografie corectă a ceea ce înseamnă ‘mama singură’ în România.
Abia atunci am înțelege ce înseamnă atunci când o femeie spune ‘mi-am dorit mai mult’!
Să vă dau un exemplu – acum câteva zile am avut două mame singure în platoul emisiunii Totul pentru dragoste.
Una dintre ele m-a șocat. Femeia – rămasă cu doi copii în urma divorțului – a spus că a avut o relație de 5 ani cu un bărbat pe care l-a iubit enorm. Culmea, omul îi accepta copiii și lucrurile păreau în regulă. Numai că, ea și-a dorit mai mult și relația s-a încheiat!
Recunosc, am fost contrariat – deh, nu sunt femeie singură. I-am spus că mie mi se pare că a avut o relație cât se poate de convenabilă. O relație convenabilă pentru orice mamă singură -un bărbat liber, care îți acceptă copiii, care te iubește… ce poți să-ți dorești mai mult?
Ați ghicit – o soluție de ieșire din criză! Soluție, nu partener!
Vedeți, gândul exprimat era: ‘vreau un bărbat care să mă iubească și să mă accepte așa cum sunt’; iar cel sponsorizant era, de fapt: ‘vreau un bărbat care să ne scoată din criză’.
Două chestiuni complet diferite, nu credeți?
Chiar am întrebat-o: dacă ar fi să alegi între relația pe care ai avut-o și în care ai iubit și acel mai mult care a produs suferință, ce ai alege?
– Mai mult!
Wow! Asta m-a dezarmat total! Cum să alegi suferința cu atâta nonșalanță?
Știu, nu este deloc ușor. Asta pot să înțeleg.
Ce nu pot să înțeleg este de ce nu se spune adevărul? De ce nu spui: mi-e greu și mi-aș dori să găsesc un bărbat care să mă ajute să trec peste asta.
De ce se bate monedă pe iubire și sentimente adânci, când este vorba despre resurse?
Iată, cifrele arată asta cu vârf și îndesat și jur că nu e o rușine.
Singur, discuția este mult mai largă. Putem lejer să intrăm în miezul problemei să vedem – de ce nu se iau masuri de precauție înainte să apară copiii pe lume, de ce apar divorțuri fără să se asume efectele lor…?
Și eu sunt divorțat și mi se pare aiurea mentalitatea asta.
Cum să cauți un nou tată?
Parcă mă văd la un moment dat față în față cu un individ care îmi spune: eu sunt iubitul fostei tale soții, deci sunt noul tată al fiicei tale. Din momentul ăsta nu mai ai voie să te apropii de ea.
Cât credeți că rezistă cu dinții în gură? Nu mai spun că fiica mea l-ar împacheta grupa mare 🙂
Vedeți? Este o problemă complicată, cu multe ramificații.
Întrebarea este: de ce îmbrăcați problemele economice în poleiala iubirii?
Nu vă dați seama că tocmai genul ăsta de abordare îl va alunga la un moment dat pe viitorul partener?
Okay, ai rămas singură… nu e o tragedie!
Dar nu minți, nu te minți… spune adevărul!
Minciuna chiar nu te poate apropia de fericire!