Aleg să înțeleg ce s-a întâmplat cu mine și să încep să lucrez la asta, astfel încât să devin o persoană matură, autonomă și capabilă să ofere și să primească iubire!
Asta ar trebui să fie deviza oricărui om de pe planeta asta.
Și nu ar trebui să ajungi în momente de cumpănă pentru asta.
Nu toți oamenii se pot descurca în situații de criză!
Să alegi să înțelegi ce s-a întâmplat cu tine și să începi să lucrezi la asta este o dovadă de înțelepciune.
Este o dovadă de curățenie mentală.
Și de curaj, dacă vreți.
Este copilul care scoate pieptul în față și spune: 'sunt pregătit să devin matur!
Știu că voi întâlni anumite aspecte care mă vor durea, însă le voi depăși, pentru că știu că dincolo de suferință se află libertatea, deci iubirea!'
Acel copil își dă voie să se vindece pentru a putea accede la treapta superioară a evoluției umane.
Acel copil vrea să devină bărbat/femeie în adevăratul sens al cuvântului, adică un om asumat, stăpân pe propria viață, un om capabil să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce spune, simte și face!
Pentru a atinge nivelul ăsta, are nevoie de lucru specializat și, evident, de un set de reguli personale de la care să nu se abată.
Iată cum ar suna câteva reguli personale:
1. Când am reguli și limite flexibile, pot selecta ușor ce las să intre în viața mea sau pe cine!
2. Nu am de gând să fuzionez cu problemele altuia.
3. Este firesc să cunosc diferențele dintre mine și partener/ă și să le accept sau nu.
4. Nu vreau să mă închid fizic și emoțional față de restul lumii, doar pentru ție ți-e frică de viață!
5. Sunt gata să negociez limite și reguli pentru a mă proteja de poluarea emoțională a altora.
6. Sunt gata să-mi asum responsabilitatea pentru ceea ce sunt, cred și simț.
7. Sunt o persoană adultă și sunt gata să-mi înfrunt fricile, să cer ajutor și să înțeleg ce s-a întâmplat cu mine până acum.
8. Voi învăța să interacționez cu tine fără să te sufoc sau fără să vreau să te controlez.
9. Sunt dispus să-mi îmbunătățesc imaginea de sine și să repar tiparele de dependență.
10. Când nu mă mai iubesc și nu știu cine sunt, nu am o identitatea a mea și nu pot avea limite sănătoase. Așa că aleg să mă iubesc!
11. Când nu mă simt bun, am tendința de a mă identifica cu ceva din tine, așa cum făceam în copilărie. În acel moment, eu devin copil, tu părinte, iar relația noastră nu mai este una de cuplu. Aleg să lucrez la propria stimă de sine, pentru că vreau o relație de cuplu, nu una părinte-copil.
12. Îmi dau voie să aflu cine sunt, să cer ceea ce îmi doresc, să aleg ce e mai bun pentru mine.
13. Amândoi merităm să ne fie bine.
14. Refuz să mai dau vina pe tine pentru problemele din relația noastră.
15. Aleg să îmi asum răspunderea pentru partea mea de relație!
Așa ar putea arăta un set de reguli personale sănătoase!
Crezi că le poți accepta în viața ta?
Crezi că nu te poți abate de la ele?
Cum ar fi să le aplici acum în viața ta?
Ușor? Greu? Imposibil?
Fă acest test!
Și vezi ce anume rezonează cu tine și ce nu și încearcă să afli de ce.
Atunci când ai limite flexibile și sănătoase ai grijă de tine și îți oferi libertatea de a te deschide spre a oferi și primi iubire.
Abia atunci poți spune că ești pregătit/ă să fii cu adevărat partener/ă de cuplu.