'Esti ceea ce ai', 'Consumi, deci existi', 'Oamenii fericiti nu consuma'... 'Nu existi daca nu ai'!
Cateva idei despre societatea anormala in care traim. Intre ele am strecurat o idee de la Beigbeder - 'oamenii fericiti nu consuma'. Mi se pare o idee interesanta. Daca stai si te uiti, majoritatea oamenilor nefericiti consuma la greu.
Ei intotdeauna au nevoie de provizii, intotdeauna stau la cozi... iar in mintea lor pluteste o singura idee - TREBUIE SA AM... CA SA POT SA FIU!
Si uite asa, toata viata, oamenii aduna lucruri - haine, obiecte, mobila, masini, case - intai o garsoniera, apoi 2 camere, 3, 4... vila etc. De ce? Pentru ca in tot acest timp ei consuma.
Apropo de asta, mi se pare excelenta aceasta sceneta a lui George Carlin
Dar nu despre asta vreau sa vorbesc acum, ci despre REGELE JUNGLEI! Despre om, despre aceasta fiinta dotata cu inteligenta, aceasta fiinta care-si foloseste inteligenta in scopuri cu totul aiurea.
Ai senzatia ca inteligenta este mai degraba un impediment decat un avantaj. Altfel nu-mi explic dorinta omului de a distruge totul in jurul lui (inclusiv propria viata) in acest drum haotic pe scara sociala.
Omul are o inteligenta si un singur scop - SA AJUNGA REGELE JUNGLEI! Sa ajunga sa aiba putere. Imi si vine acum in minte o replica din 'Cel mai iubit dintre pamanteni' - 'ce mi-ai face tu daca ai avea puterea'.
Vrei sa vezi cum e un om? Da-i o functie de conducere! Mare vorba!
Omul viseaza sa fie rege si nu isi da seama (sau isi da, dar nu-l intereseaza) ca e in stare de cele mai mari atrocitati din dorinta de a-si atinge obiectivul.
Pacat ca nu realizeaza ca e posibil ca atunci cand va ajunge rege ... jungla sa nu mai existe!
Ieri am vazut un filmulet foarte tare semnat de Steve Cutts. Se numeste MAN si prezinta perfect toata lupta asta dementa pentru statut.
Va las sa urmariti acest film, cu intrebarea - Pentru ce toate astea?