"Dezbraca-ma" - ador privirea aia care parca iti cere sa sari peste maniere. Iubesc momentul ala in care aerul pare irespirabil si cuvintele inutile.
Este momentul in care pielea isi cere drepturile. Pielea te implora sa o atingi, sa o faci de gaina, momentul in care coapsele ei incep sa tremure, momentul ala in care simti cum respiratia ta se accelereaza.
Este momentul in care "dezbraca-ma" - gandul ce erupe prin privirea ei - se intalneste cu "m-as plimba cu limba pe intreg trupul tau" - gandul tau care te face sa pari grabit, stangaci.
Sunt acele energii superbe, este acea etapa in care nimeni nu se mai gandeste la dragostea adevarata, la statutul de puternic sau slab, la cum arata.
In momentul in care ea iti cere din priviri sa o dezbraci, nu te mai intereseaza micile imperfectiuni, micile plici, urmele de coaja de portocala. In momentul ala esti orbit de hormoni, de pofta, de dorinta sexuala pura... esti un pradator insetat sa-si devoreze prada.
Desi se poate intampla sa te impotmolesti la sutien, desi se poate sa-i rupi un nasture din dorinta de a o dezbraca, energia aia este incredibila. Esti ca un copil care descopera pentru prima oara ceva.
Chestia misto stiti care e? Ca si dupa ce se consuma acel moment, ea sa continue sa-ti spuna "dezbraca-ma", iar tu sa continui sa-ti doresti sa-ti plimbi limba pe tot trupul ei.