"Daca vrei sa salvezi lumea, trebuie sa o faci cu fiecare om in parte. Cine zice ca o face altfel este fie vreun romantic grandoman, fie politician" - asta scrie pe coperta-spate a cartii "Sunca pe paine" a lui Charles Bukowski.
Romania cauta schimbarea de 25 de ani. La fiecare 4 ani auzi acest cuvant "schimbare". Intrebarea este - despre ce schimbare vorbim?
Si mai ales - incotro se indreapta schimbarea - spre bine sau spre rau?
Vorbim despre Europa de parca ne-am fi nascut pe Rue de Rivoli, vorbim despre drepturi de parca noi am fi scris carta Drepturilor Omului... insa la nivel mental, la nivel de educatie, suntem la 1 an lumina distanta de civilizatie.
Pentru a vedea asta nu ai nevoie de prea multe lucruri - un week-end pe Litoral este suficient. Si nu, nu la Mamaia - in zona Fratelli, Martinez, Ego sau H20 - nu acolo... desi si acolo gasesti Romania Crepusculara - doar ca e mai bine machiata.
Nu la Mamaia si nici in Vama - desi, sa fim seriosi - Vama este mai degraba o pubela de gunoi decat o statiune...
Nu, daca vrei sa iei o imbucatura serioasa de Romanie adevarata, de Romanie reala, majoritara, trebuie sa te duci la Eforie Nord.
In patria autoservirilor care se transforma la caderea noptii in adevarate bastioane ale manelelor.
Cazeaza-te tu pe Republicii si vezi ce somn "lin" o sa ai. Mare duel al decibelilor, mare duel al manelistilor. Si asta in conditiile in care tin minte ca exista o lege ce nu-ti permite sa dai muzica tare dupa ora 23.00. As, cine dracu' respecta legea in Romania?
Ziua ... impinge tava, noaptea... vorbeste vinul dintre flecurile taranilor cocotati pe mese, melteni care urla din toti rarunchii "hey, hey... hey" de parca ar vrea sa fie auziti pe Statia Spatiala Internationala.
Romania aia europeana din 2014 mananca la autoservire (nu ca ar fi asta ceva rau), scuipa seminte pe plaja la adapostul scuzei ca exista suficient nisip care sa inghita cojile, vorbeste tare la terasa, se loveste de tine pe strada, se loveste de tine in apa... nu are dinti in gura, ragaie si este oricand gata de bataie.
Este acea Romanie aflata la periferia manierelor, acea Romanie inchisa mai degraba in zona superstitiilor, in zona vorbelor de duh, in zona fricii de Dumnezeu.
Dupa o aventura de 2 zile in aceasta Romanie reala, mi-e greu sa spun ca intrezaresc vreo schimbare. Da, unii vor spune ca banii au generat situatia asta. Gresit! Da-le astora milioane de euro pe mana si vezi ce se intampla - se duc "la fite" si distrug tot!
Problema acestei zone a Romaniei nu o constituie banii, ci saracia morala, lipsa dorintei de evolutie - am avut senzatia ca oamenii astia se inmultesc pentru a creste locurile de la masa si nu pentru a evolua, nu pentru a merge spre mai bine.
Romania crepusculara este Romania neasumata - de la ospatarul obraznic de la o braserie (ce se vrea de fite), care iti spune ca Leat este un vin din Grecia si se supara daca ii spui ca bei frecvent acel vin si, mai mult, il cheama si pe barman care e la fel de idiot si pana la trenurile CFR in care este o aventura sa te pisi pe intuneric - mai ales cand usa nu are incuietoare si poti sa ti-o iei oricand peste ochi... asta este o Romanie pe care multi vor sa o ignore.
Eu nu vreau sa o ignor. De ce? Pentru ca este fix Romania care se inmulteste. Si o va face atat de tare incat va intra peste noi in casa.
Da, oamenii aia sunt fericiti in Romania lor. Stiu, nu am de ce sa fiu suparat. Ei se aflau la locul lor, eu nu aveam ce sa caut acolo.
Insa stau si va intreb - oare ce se va intampla atunci cand peste tot va fi locul lor? Ce vom face?
Eu cred ca Bukowski greseste putin - eu cred ca exista zone ce pot fi schimbate in bloc, iar zona descrisa mai sus este exact o asemenea zona.
Ei sunt la fel - pe ei ii unesc aceleasi lucruri, aceleasi moravuri, aceleasi indeletniciri.
Ei pot fi schimbati, fara indoiala. Sunt ferm convins de asta. Si nu trebuie sa-i schimbi cu forta - asa cum ar spune unii - trebuie doar sa gasesti maneaua corecta.
Okay, am inteles ca in Romania primeaza religia, frica de Dumnezeu, insa nu credeti ca a venit momentul ca oamenii sa invete - pe langa Dumnezeu - si niste maniere?