Prietenul Alex Chermeleu mi-a ridicat mingea la fileu in week-end: m-a tagat in textul sau, intitulat - "Masculul alfa sau scurta pledoarie pentru cei care nu ma inghit".
Din capul locului vreau sa spun ca eu nu vreau sa fiu mascul alfa, ci barbat!
Exista o mare diferenta intre o aratare care nu se diferentiaza prea mult de o gorila si o fiinta dotata cu inteligenta si educatie :))
Sa aprofundam putin aceasta diferenta.
Un mascul alfa este dominat de instinct - el vrea sa conduca, vrea sa aiba supusi; vrea sa fie puternic, respectat, stimat si ar fi oricand capabil sa impuna toate aceste lucruri prin forta, indiferent ca se afla in fata blocului, in club, acasa sau la birou.
In viziunea lui, cea mai buna aparare e atacul. In realitate, el se teme, dar nu vrea sa recunoasca. Si atunci ataca! Atacul este mecanismul lui de aparare, scutul lui.
Lumea este plina de indivizi care-si doresc sa fie alfa! Sa le spunem cataratorii pe cadavre. Si, culmea, in categoria asta intra si destule femei.
Masculul alfa nu este interesat de profund, ci doar de palpabil. Ce este abstract, ce este necunoscut, ne-aprofundat este nasol, nu-l intereseaza. Masculul alfa este practic, pragmatic... Cel putin asa crede el :))
Pentru el conteaza enorm statutul, obiectele, obiectivele si cam atat! El este un animal performant! Un soi de robot modern! Un robot lipsit de orice fel de latura emotionala!
De partea cealalta, barbatul este un gentleman. El nu isi doreste sa conduca ceva si nu pune pret pe lupta.
Este un tip manierat, un tip care a inteles ca barbatul trebuie sa fie gentleman pentru ca nu exista motive logice pentru a fi altceva (inclusiv mascul alfa :)).
Asta nu inseamna ca este slab. Nici vorba!
Doar ca el nu-si dezvolta doar muschii, ci si creierul si mai ales latura emotionala.
Pentru barbat, sa faci bine este mult mai important decat sa conduci sau sa fii stimat cu orice pret. Ceea ce nu inteleg masculii alfa este urmatorul lucru - stima impusa este de fapt sictir mascat!
In plus, orice lucru castigat prin forta nu dureaza.
Barbatul alfa nu cauta stima! El este slujbasul binelui si incearca sa faca bine fara sa aiba asteptari.
El stie sa dea si cu pumnul, dar stie sa si mangaie; stie sa si asculte, stie cand sa taca si cand sa ajute. Este un om echilibrat, cerebral, iubitor si nu stie sa faca rau. Religia lui este iubirea; Biblia lui este respectul - de sine si de ceilalti!
Asta este si motivul pentru care exista atat de putini barbati - binele nu este atat de ofertant!
Si asta se intampla pentru ca binele nu implica lupta, ci iubirea!
Acolo unde exista lupta, exista competitie, exista invigatori si invinsi... exista adrenalina; dar si suferinta!
Acolo unde exista bine, nu exista invingatori si invinsi, ci doar zambete si liniste; deci fericire.
Viata e frumoasa departe de lupta si competitie. Mi-e teama insa ca masculul alfa nu poate afla niciodata acest lucru... Pentru asta e nevoie sa fii barbat, nu mascul!
Foto Credit: friendlykid.blogspot.ro
P.S.: Textul lui Alex il gasiti AICI