In ultimele zile, mai ales dupa atentatele de la Paris, am inceput sa ma uit altfel la oamenii din jur. Ii privesc cu atentie, mai ales pe cei care ataca, jignesc, injura.
Toti au ceva in comun - uratenia!
Daca ii priviti cu atentie o sa-mi dati dreptate.
I-ati vazut pe teroristi? Pe dementii aia care au bagat teroarea intr-o intreaga Europa? I-ati vazut cum arata?
Sunt urati cu spume! Privirea lor nu spune nimic, sunt incruntati, inexpresivi... goi de continut si intotdeauna se uita in alta parte... niciodata la camera! Sunt ca niste masini care iti spun - 'te omor pentru ca asa vreau eu!'
Ei bine, desi risc sa-mi sara lumea in cap, nu doar aia sunt teroristi. Nu trebuie sa fabrici bombe ca sa fii terorist.
Dupa parerea mea, oamenii rai, oamenii care urasc... sunt la randul lor teroristi! Sunt teroristi pentru ca sunt raspanditori de rautate! Daca te uiti la pozelele lor vei vedea acelasi lucru - priviri lipsite de expresie, incruntare... rautate vizibila pe chip!
Sigur, motivele pot fi multiple - incepand de la traume din copilarie si pana la neajunsuri din prezent.
Un lucru este cert - rautatea urateste! Iar uratenia pleaca din interior spre exterior si nu invers.
Rautatea nu tine cont de domeniul de activitate, insa ii urateste pe toti in acelasi fel.
Zilele trecute am citit o declaratie a Papei. El spunea asa - 'Exista adesea tineri care sunt instabili psihic fara sa stie si care cauta structuri ferme care sa ii sprijine. Unii intra in politie sau in armata, altii aleg preotia'. Da, iata un prim inalt prelat care recunoaste existenta acestei probleme inclusiv in zona Bisericii.
Mai mult, el spunea ca se teme de preotii rigizi... pentru ca 'musca'.
Asa sunt si oamenii rai. Musca din toti ceilalti, pentru ca nu pot concepe o lume in care exista oameni care se pot bucura de ceva. Trist, dar adevarat!
Vestea buna este ca in lumea asta exista si oameni buni, chiar multi, foarte multi.
Vestea proasta este ca nu se cunosc intre ei... inca... nu toti. Nu suficient pentru a contrabalansa tot valul de rau care se imprastie zi de zi, ca un virus letal, in intreaga lume.
Oamenii au ajuns sa creada ca raul, suferinta, jignirea, atacul la persoana sunt chestiuni normale. Nu, nu sunt!
Binele, bucuria, aprecierea, sprijinul reciproc, empatia... astea sunt chestiunile normale. Oare cat timp va mai trece pana cand vom intelege asta?
Foto Credit: Narcis Virgiliu