Viața este un imens escape room - scapă cine poate!
De la naștere și până la liceu ai parte de brief. Ți se spune cam cum funcționează fiecare cameră. Ea poate fi: prison break- ca și viața -, black magic - unde acționează lucruri subtile, profunde, dar nu întotdeauna pozitive sau I spy - care te învață să caști bine ochii dacă vrei să nu ai probleme.
Mai departe, tu ești cel care își face planul de bătaie.
Față de un escape room clasic, unde ai 1 oră pentru a ieși dintr-o situație; în viață ți se dă mai mult timp. Să nu ai impresia că timpul ăla e nelimitat.
Nu e!
Și nici nu poți să-l păcălești.
Dacă ești atent... scapi, ba chiar te poți bucura de experiență!
Dacă nu, te enervezi, dai cu pumnii în pereți, te simți neajutorat și renunți, așteptând să apară supraveghetorul să te scoată.
Vedeți câte asemănări există între un escape room și viață?
Nu vi se pare că foarte mulți oameni renunță prea ușor? Unii chiar înainte să încerce să vadă cum e?
Zilele trecute am fost la 60 Minutes Escape Room, pe Il Caragiale.
Am intrat în Prison Break-un joc de echipă, de două echipe. Practic depinzi de ceilalți și ceilalți de tine. Cam ca în viață, doar că acolo oamenii nu înțeleg ce înseamnă echipă și vor singuri 🙂
Aici nu merge. Dacă nu există cooperare... nu ieși!
Noi am fost 6-4 băieți și 2 fete, toți trecuți de 35 de ani. Ne-am simțit excelent!
Uitasem parcă ce înseamnă să ajuți, să comunici eficient, contra cronometru.
Și am reușit! Am ieșit după 57 de minute!
Un scor bun pentru niște oameni care au călcat prima oară într-un astfel de escape room.
Mișto a fost la început, când nu găseam indicii și căutam în orb. Fix ca în viață.
La un moment dat m-am așezat pe pat și am zis - aia e.
A durat 3 secunde povestea asta. Mi-am dat seama că nu pot să-i las pe ceilalți.
Nu spun că fără mine nu s-ar fi descurcat... se prea poate!
Însă cu mine s-au descurcat mai bine. Ce mișto ar fi dacă și în viață am învăța asta. Mi se pare esențial să renunțăm la tâmpenia asta cu fiecare cu pizda mă-sii și să învățăm că dacă vrem să progresăm avem nevoie unii de alții.
Știu că societatea e centrată pe eu și pe a avea; însă mi se pare mult mai mișto să trăim centrat pe Noi și pe a fi! Nu credeți?
Eu vă recomand să încercați Escape Room-ul la care am fost! Veți avea niște surprize interesante.