Zoso a scris ieri un text pe care l-am share-uit fără să stau prea mult pe gânduri. Mi-a plăcut abordarea lui, chiar dacă, pe alocuri, este ușor prăpăstioasă.
Însă, în esență, el are dreptate - "viața nu este despre pretenții, ci despre dorințe".
O singură modificare aș face în formularea lui - aș înlocui "dorințe" cu "nevoi".
Și atunci ajungem cu adevărat la relații.
O relație este un joc al nevoilor, iar pentru a o face funcțională e nevoie de două lucruri: 1. să conștientizezi care sunt nevoile tale și 2. să cunoști nevoile celuilalt. Abia apoi apar nevoile comune, deci punctul 3.
Și mai e ceva extrem de important - asa cum spune Brene Brown - o relație funcțională are nevoie de niște limite clar stabilite de la bun început.
Ce înseamnă asta? Că cei doi stabilesc ce este okay și ce nu este okay pentru construcția lor.
Brene Brown are dreptate - fără aceste limite nu există NOI, ci doar EU și TU.
Ăsta este unul dintre motivele pentru care relațiile nu merg - oamenii nu stabilesc aceste limite și lasă totul la voia întâmplării.
Un alt motiv pentru care relațiile nu merg este acela că pe cei doi îi doare-n cur de relația lor si pun orice altceva pe primul loc: munca, ieșirile în oraș cu prietenii etc...
Orice e mai important ca relația lor. Cum să meargă?
O relație funcțională este o relație formată din oameni care se implică zilnic!!!
Acum ajungem și la pretențiile despre care vorbea prietenul Zoso. Din păcate, traversăm niște vremuri complet idioate, niște vremuri în care ni se spune că merităm tot ce e mai bun, fără să existe și completarea firească: dacă reușim să oferim tot ce e mai bun.
Și uite așa vezi oameni care doar cer, așteaptă, dar nu oferă nimic.
Păi cum să faci 'casă' cu ăștia? Ești servitor/ servitoare?
Da, mulți oameni își caută sclavi, nu parteneri. Din păcate... Și tot din păcate, vă rog să-mi permiteți să vă spun că sclavi există grupa mare. Adică oameni care abia așteaptă să fie abuzați, mai ales emoțional.
Foarte multe relații se rezumă la raporturi de putere, la dependență.
Chiar dacă oamenii ăia stau împreună, asta nu înseamnă că relația lor este okay. E doar o chestiune de timp până când unul va claca. Și, de obicei, sclavul este cel care clachează, iar unii nu-și mai revin.
Fie că vorbim despre nevoia de iubire, nevoia de sex sau de nevoia de siguranță emoțională, iubirea este formată din aceste nevoi. Ea nu este ceva abstract. Nu! Asta se credea acum 100 de ani!
În prezent știm exact ce este iubirea și cum funcționează ea. Iar ca să o accesăm nu e nevoie să facem tumbe, ci doar să o înțelegem și să încercăm să o experimentăm... în doi!
Sigur, o relație funcțională nu este lipsită de conflicte sau tensiuni. Nici vorbă! E imposibil să nu apară disensiuni. Însă oamenii care au stabilit anumite limite de la bun început, acei oameni care lucrează zilnic la buna funcționare a relației lor, ies cu ușurință din conflicte. Și știți de ce?
Pentru că înțeleg un lucru elementar - atunci când apare un conflict, ei nu sunt dușmani, ci parteneri, deci trebuie să găsească împreună o soluție de ieșire. Nu sunt EU vs TU, ci NOI vs problemă!
O relație se bazează pe nevoi. Haideți să mai lăsăm puțin norișorii roz, budismele înghițite pe nemestecate și alte mici spălări pe creier. Haideți să fim lucizi și să acceptăm faptul că un om stă într-o relație câtă vreme nevoile sale de bază îi sunt împlinite.
Nu există iubire cu sens unic. Iubirea are întotdeauna două sensuri. Iar pentru a avea aceste sensuri, drumul trebuie foarte clar delimitat.
Fără aceste delimitări, se poate să ieși în decor și să te strivești de primul copac.
P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI