Mare vâlvă, mare scandal, după ediția de Vocea României de vineri seară! Chirilă s-a enervat pe trupele de cover și a scos iepurașul din joben direct pe Facebook.
O discuție care se cam lăsa așteptată de ceva vreme în industria muzicală autohtonă - artiști vs trupe de cover!
El s-a enervat după ce a văzut două concurente din aceeași trupă!
Sincer... și eu am avut aceeași reacție 🙂
Dacă rețin corect, niciuna nu a trecut mai departe. Iar asta e o discuție pe care vreau să o lansez și eu vis-a-vis de ceea ce am văzut în zona asta.
Nu e suficient să cânți într-o trupă de cover ca să treci mai departe la Voce. Deja am ajuns să-i recunosc imediat pe interpreți, indiferent că o ard în cârciumi sau pe vas. Au o chestie specifică în voce (un rodaj sau superficialitate) - și, în cele mai multe cazuri, vor să imite originalul. Mare greșeală!! Nu mai spun că nu simt piesele, iar asta se vede.
Sigur, nu toți sunt așa!
Cunosc câțiva oameni care activează în trupe de cover și care, de-a lungul anilor, au încercat să scoată și piese proprii. Aici mă refer la Ionuț de la Publika - sunt curios ce ar spune Chirilă dacă l-ar asculta în blinduri :); la Alex Vasilache, la Marius Popa - cu care am cântat la un moment dat pe o piesă; la Laurențiu Guran (de la Asha), iar lista poate continua... ce-i drept, nu foarte mult.
Sunt oameni care activează în zona de cover și o fac bine. De ani de zile!
Și da, știu, sunt puțini.
Trebuie totuși să îi dau dreptate lui Chirilă - în zona asta sunt foarte multe trupe care s-au format după participarea unora la Vocea României sau X Factor și, așa cum era de așteptat, mulți se folosesc de participarea la aceste emisiuni pentru a face bani.
Sunt însă de condamnat?
Nu cred! Vorbim totuși de o piață concurențială, chiar și în zona trupelor de cover!
Acum, să atacăm puțin și treaba cu drepturile de autor - adică faptul că unii fac bani din piese care nu le aparțin. Aici intrăm într-o discuție stufoasă și ajungem la organismele de gestionare a drepturilor de autor, unde e un haos cumplit.
Nu principiul invocat de Tudor e nașpa, ci sistemul!
Ei bine, acum să vorbim puțin despre creativitate!
Eu am activat în Hip-Hop vreo 20 de ani, cu mici pauze. Însă niciodată, dar niciodată, nu am cântat piesa altcuiva! Jur că nu m-aș fi văzut cântând Public Enemy sau EPDM, oricât de mult mi-ar fi plăcut artiștii aia. De ce? Pentru că m-aș fi simțit nașpa!
Așa sunt eu construit - tot ce am cântat de-a lungul anilor, am și scris!
Însă, vezi tu, Tudor... nu toată lumea poate să facă asta!
Și da, e trist că unii nici măcar nu încearcă, însă cine a zis că toți trebuie să fie creatori?
Împreună cu colegul Stoe Toxxic am lansat 4 albume, al 5-lea apărând sub GDR - o grupare extinsă. Am stat în studio, am compus și negative la un moment dat... și mi-a plăcut.
Însă așa am fost eu construit. Sigur, dacă mă gândesc bine, Hip-Hop-ul este cam singurul gen muzical în care toți sunt creatori. Rar se întâmplă ca un MC să nu-și scrie versurile.
Dar asta e o altă mâncare de pește.
Ideea e că nu toată lumea este creativă, nu toată lumea are idei...
Ca să nu mai spun că mainstreamul este plin de artiști de cover!
Adică de interpreți! Și ăia tot un fel de artiști de cover sunt. Ei cântă piesele scrise de alții pentru ei, deci piesele nu le aparțin, chiar dacă apare numele lor pe ele.
Vezi? E o discuție tare îmbârligată!
Drept urmare, eu spun așa - discuțiile astea trebuie să apară, nu zic nu, însă doar în contextul unei piețe muzicale sănătoase, ceea ce în România nu este cazul, din păcate.
Acum să ne gândim și la show-urile de genul Vocea sau X Factor. Ce produc ele? Nu cumva interpreți și trupe de cover?
Sincer, de când au apărut show-urile astea, nu am văzut prea multe nume care să reușească să intre în atenția publicului larg, în mainstreamul muzical.
Mă înșel? Eu cred că nu!
Tudor Chirilă are dreptate în anumite privințe, în altele însă... o cam dă de gard!
În muzică este loc pentru toată lumea... indiferent că este creator, interpret sau tonomat la nunți.
Părerea mea!