Diseară particip la un work-shop despre comunicarea în cuplu. Interesantă provocare. O adevărată minge ridicată la fileu.
Comunicarea în cuplu este extrem de importantă. Din toate punctele de vedere. Iar comunicarea intimă joacă un rol hotărâtor în buna funcționare a unei relații.
Este genul ăla de comunicare care sudează un cuplu, care îi ajută pe cei doi să-și cunoască nevoile, dorințele, să-și palpeze plăcerile, este un soi de reglaj al profunzimilor.
Foarte multă lume se plânge de calitatea propriei vieți sexuale. Din păcate, la fel de mulți oameni nu fac mare lucru pentru a schimba în bine acest capitol.
De ce se întâmplă asta? Poate și pentru faptul că au niște sisteme de gândire care le blochează accesul spre o viață intimă satisfăcătoare.
Iată câteva blocaje:
1. Bărbatul trebuie să știe
O gogomănie mai mare nici că am auzit. Oricât de mare ar fi experiența unui bărbat, chiar nu are de unde să știe ce îți place dacă nu îi spui. Iar dacă te aștepți să te ia pe ghicite, s-ar putea să ai surprize care să-ți taie orice urmă de plăcere. Dacă tu ești o persoană căreia îi place sexul lent, cu atingeri și privit în ochi, oare cum își va da el seama? Nu crezi că există șanse ca el să creadă că ești o amazoană care își dorește hard core? Ai o gură, folosește-o! Altfel o vei folosi pentru a spune 'au, mă doare!'
2. Sexul nu se vorbește, ci se simte
Nu știu cine a inventat prostia asta, însă da, este o prostie. Sexul nu este o slujbă care are nevoie de solemnitate sau vreo conferință de presă la Guvern. Nu, sexul este o activitate cât se poate de plăcută, o activitate pe care o poți povesti în timp ce o faci 🙂
3. Potrivirea vine de la sine
Aici lucrurile sunt doar parțial adevărate. Adevărata potrivire este aia care vine după scântei, adică după ce hormonii se sting. Acolo se vede cât de bine se potrivesc doi oameni, nu la început. Acolo încep să apară fanteziile, jocurile etc... Acolo se vede dorința celor doi de a face lucrurile să meargă. Sigur, potrivirea inițială este importantă, nu și suficientă.
4. Evitați minciunile
Bărbații oferă emoții pentru a obține sex, iar femeile oferă sex pentru a obține emoții. Este cel mai nasol troc ce poate exista. Este un peisaj al minciunii care face rău și de-o parte și de alta. Pe bune, este trist pentru tine, ca bărbat, să fii cucerit de o femeie care-ți oferă sex wow, iar după 3-4 luni să realizezi că, de fapt, ea jucase un rol. E trist rău. La fel și în cazul femeilor, e nasol să primești emoții, să-ți faci speranțe și proiecții de viitor și, după 3-4 luni, să-ți dai seama că omul ăla te-a păcălit. Spuneți adevărul! Spuneți ce vreți, cu subiect și predicat. Chiar dacă vă restrangeti plaja de opțiuni, aveți mai mari șanse să găsiți ceea ce vă doriți. Dacă păcăliți, nu faceți altceva decât să vă păcăliți singuri.
5. Sexul bun este doar ăla spontan
Bullshit! Și ăla spontan este cât se poate de premeditat. Să ridice mâna toate femeile care au avut parte de sex spontan - adică au intrat într-un local, au văzut un bărbat mișto și peste 25 de minute își exersau vocalele în urechea lui. Așa ziceam și eu! Iar dacă ne referim la cuplu, chiar nu cred în spontaneitatea alături de o persoană cu care trăiești. Sigur, te poți aprinde oriunde, însă există bazele dorinței, există sentimente, deci spontaneitatea este supusă discuțiilor. Sexul poate fi bun și dacă îl programezi, acea programare însemnând teasing (sexting) toată ziua, pregătirea momentului, pregătirea spațiului de amor, pregătirea creierului pentru asta. Vă garantez că bubuie, mai ales dacă e pregătit cu pasiune.
6. Crezi că îl cunoști pe celălalt
Aici am întâlnit zeci de cazuri de oameni care credeau că știu ce vor partenerii lor, dar nu întrebaseră niciodată. Mare greșeală! E suficient să le dai un imbold, cât de mic, cât de banal și vor descoperi că nu prea știau mare lucru despre partener. Întrebați! Nu doare! Presupunerile sunt cel mai mare dușman al plăcerii.
Sunt doar câteva blocaje. Plus frica de etichetare!
Da, bărbații nu spun ce își doresc de teamă să nu fie considerați curvari sau prea experimentați (de parcă ar fi ceva rău); iar femeile se tem să spună ce vor, ce le place, de teamă să nu fie etichetate drept curve.
Și uite așa sexul devine mut și, pe alocuri, prin părțile esențiale, prost!
Ce înseamnă asta? Că ne mulțumim cu ceea ce avem și ușor ușor, trecem în plan secund ceea ce ne dorim cu adevărat. Întrebarea este: până când?
Oare v-ați gândit vreodată la faptul că cei care ajung să înșele, de fapt, s-au săturat să pună capac peste propriile dorințe? Nu știu, întreb și eu!
În comunicarea intimă contează enorm ce scoți pe gură, dar și ce faci cu propriul corp. Mângâierile, privirile, teasingul, mișcările, săruturile... toate astea țin aprinsă dorința în cuplu.
În plus, nu ezita să-l implici pe bărbat! Așa funcționează el - e musai să se simtă util.
Și să nu care cumva să te împingă necuratul să-l castrezi, că s-a terminat cu plăcerea ta!
Atunci când îi dai de înțeles că nu te simți bine cu el, iar el te va vedea goală, nu se va excita, așa cum crezi în mod eronat, ci va încerca să evite orice contact cu 'dușmanul'. Așa că păsărica ta, oricât de frumos ar fi tunsă, oricât de frumoasă ar fi, va fi ceva de evitat! Deci grijă mare la castrare!
În loc să-i spui că nu te mai satisface, mai bine încearcă să-i arăți cum să te satisfacă! Iar pentru asta poți să îi spui, să îi arăți sau să proclami: 'baby, în seara asta facem un joc. Uite, eu mă îmbrac în judecător, iar tu ești condamnatul'. Ia-ți o robă neagră, cu nimic pe dedesubt, pune niște pantofi sexy și ai grijă ca pe parcursul procesului să îi arăți comorile tale. Să vezi tu ce se va transforma el în taur comunal. Nu cred că există bărbați complet lipsitit de fantezii. Trebuie doar să-i încerci!
Mai există o capcană - să consideri că dacă ajungi să vorbești despre sex... e ceva nașpa între voi! Sau nu mai merge.
Greșit! Nu faci altceva decât să dezbați, să te cunoști, să inventezi... nimic rău în asta.
Drept urmare, comunicare intimă trebuie să fie cât se poate de directă și fără pic de jenă. Cum să-ți fie jenă să spui ce-ți place? Nu e spre binele tău?
Și ai grijă la: vizual (atunci când pregătești spațiul de amor), la limbaj, la auz (muzica din fundal), la miros (parfumul tău și parfumurile din cameră - cui îi place să facă sex în miros de pui fiert?), scenarii, atingeri, gust (pe bune, ne place să ne mușcăm, lingem, sugem) etc...
Sexul nu este doar penetrare. Nici vorbă! Sexul este un întreg univers, iar pentru a cunoaște universul celuilalt trebuie să comunici.
Nu prea există altă cale, deci... ce mai aștepți?
P.S.: Jenant nu este să spui ce-ți place, ci să nu spui, după care să te plângi că e nașpa!
P.S.1: Cea de-a doua mea carte s-a lansat. Daca vrei sa comanzi ‘Iubirea de la A la Z – Alfabetul relatiilor’, o poti face de AICI
Foto Credit: seniorvoiceamerica.com/