Nimic nu întrece nivelul de ură al românilor

Românul este hater cu acte în regulă! El visează la o țară ca afară, vorba cântecului, însă face orice, dar absolut orice, pentru a nu o avea.

Ce masochist! Ce trist! Nu vi se pare?

Hatereala lui e veche, este ca un virus care s-a pasat din generație în generație până când a devenit parte din ADN-ul românului.
Românul are o capacitate fantastică de a răspândi ură, de a-și condamna semenii, de a nu avea încredere în nimeni, începând cu el și terminând cu președintele statului. Românului nu-i convine de nimeni și de nimic.

Cum apare unu' care promite cât de cât, ce face românul? Bagă o gheară în Google! Ce caută acolo? Performanțe? Nope! Nasoale! Românului nu-i plac performanțele. În afară de Nadia, Năstase și Hagi, nimeni nu are voie să facă performanță în țara asta. Stop, am zis!

Abia așteaptă să găsească ceva! Abia așteaptă să strige victorios: 'ahaaaaa! Evrika! Știam eu că omul ăla ascunde ceva!'

Fraților, suntem bolnavi de scenarită! Suntem bolnavi cu capul! Rău de tot! Nici măcar nu ne dăm seama că prin genul ăsta de atitudine ne adâncim constant într-o spirală negativă ce nu poate avea niciodată, dar niciodată, rezultate benefice pentru societate.

De ce nu se construiește nimic în țara asta? Pentru că românii nu vor!

Nu vor, literalmente!

Românilor le place să stea la cozi, să stea în trafic ore întregi, să aibă drumuri de căcat, politicieni corupți, salarii mici, oameni fără carte etc... Știți de ce? Ca să aibă ce comenta!

Ce ar face ei dacă nu ar mai avea nimic de comentat?

Ouch, ar fi nevoiți să muncească! Să construiască țara aia ca afară! Fuck! Cum se face asta? Noi nu știm! Nu ne-a învățat nimeni că se poate altfel, că se poate și cu muncă și încredere.

Noi știm doar să urâm.

Suntem ca musafirii ăia care abia așteaptă ca gazda să o șteargă în bucătărie, ca să dea covorul la o parte... așteptând cu jind apariția prafului 🙂

Fix ăștia suntem - niște hateri masochiști, bolnavi la cap rău de tot. Numai buni de internare!

Pe bune, cred și Hristos, dacă ar veni din nou pe Pământ, ar fi luat în lupă de români. Fac pariu că s-ar găsi niște specialiști care să-i spună că vinul ăla e pe nașpa, că știu ei că l-a adus din Spania. Sau că nu e din soi nobil.

Nu mai spun că nu l-ar băga nimeni în seamă pe 'săracu' ăla cu barbă de hipster'. 'Un jegos, dom'le, un jegos care se dă Mesia. Rușine! La pușcărie cu el! De ce tace biserica, dom'le, de ce tace?', parcă aud.

M-am uitat în ultima vreme la dezbaterile din zona politică. Nenorocire! Nu am văzut atâta ură.

De multe ori, chiar stau și mă întreb: oare când se va schimba ceva?

Să știți că am găsit un singur răspuns la întrebarea asta: atunci când românii vor învăța să aibă încredere în ei!

Atunci vor începe lucrurile să se schimbe. Până atunci, suntem hateri profesioniști. Și victime perfecte ale propriilor convingeri!

Și ne place al dracului de tare să fim nefericiți.

Hai La Multi Ani 🙂