Foarte multe relații au la bază lipsa. Foarte multe relații se bazează, de fapt, pe goluri ce trebuie să fie umplute de cineva. Nici vorbă de iubire. Iubirea nu funcționează pe lipsă!
Ea înseamnă plus, mai țineți minte? Lipsa înseamnă minus! Minus până la hău emoțional, până la suflet la terapie intensivă, până la faliment sentimental.
Cei mai mulți oameni doar au senzația că iubesc. În realitate, ei sunt ca niște naufragiați care caută orice obiect care să-i țină la suprafață, fiind sleiți de puteri. Ce face naufragiatul atunci când găsește un colac de salvare sau o bucată de lemn? Se agață de obiectul cu pricina și se
odihnește puțin. Este salvat! Ce urmează? Dorința de a găsi țărmul.
Asta se întâmplă și în relații. Oamenii setați pe lipsă caută acele obiecte care să îi țină la suprafață. Este momentul în care apare mama răniților. Și, ce fac ei? Se agață de ea și se odihnesc puțin. Cum se traduce asta? Printr-o ușoară ridicare a stimei de sine. Se simt din nou vii. Se simt salvați. Însă nu prețuiesc prea mult obiectul care i-a salvat de la înec.
După ceva timp, după ce vor găsi țărmul și își vor reface puterile, vor spune: „Am avut noroc că s-a întâmplat să fie pe apă un lemn sau un colac. Altfel muream!“
Știți ce face omul care a pornit pe drumul „iubirii“ cu lipsă? Când va simți că cineva umple acel gol, îl va seca de resurse. Știți de ce? Pentru că oamenii ăștia care funcționează pe lipsă sunt, de fapt, saci fără fund. Golul lor nu se umple niciodată.
Nu mai spun că atunci când au întâlnit țărmul și au simțit din nou pământul sub picioare, renunță cu ușurință la obiectul care i-a salvat sau, în cel mai bun caz, îl bagă într-o cămară sau îl agăță pe perete. Cei care au jucat rolul de mamă a răniților mi-au confirmat asta.
În momentul în care stima de sine a naufragiatului s-a ridicat suficient, ei nu au mai fost buni. Ceva de genul: „Acum, că m-am refăcut suficient, cred că e momentul să-mi caut și eu pe cineva“.
Este cazul tuturor oamenilor care trăiesc pe minus. Sunt vampiri de resurse. Sug tot, de la energie și până bani și sentimente.
Lasă un mare pustiu în urma lor. Nașpa este că nimeni nu va reuși să le umple golul. Doar ei pot să facă asta... dacă vor. Însă, de cele mai multe ori, oamenii care funcționează pe lipsă adoră această stare de naufragiu. Este un tipar de care se folosesc cu brio. De asta am spus-o și o repet, când întâlnești o astfel de persoană, evit-o! Nu te lega la cap, nu încerca să o vindeci. Asta e o mare iluzie...
Nu numai că nu vei reuși, dar te vei distruge complet. A iubi nu înseamnă a-l repara pe celălalt și nici să-i umpli vreun gol. Nu asta e treaba ta. Treaba ta este să construiești ceva mișto și să te bucuri de viață. Iar pentru asta ai nevoie de o persoană mișto, o persoană setată pe plus.
Atunci când tu ești pe plus, iar cineva este pe minus, lucrurile nu vor funcționa. Sub nicio formă. O relație funcțională înseamnă doi oameni setați pe plus.
În iubire, minus cu minus egal minus. Doar plus cu plus fac plus. Doar așa funcționează lucrurile.
P.S.: Acesta este un fragment din cartea ‘Iubirea de la A la Z: Alfabetul relațiilor’. Dacă vrei să o comanzi, intră AICI.
Foto Credit: nextprojection.com/